BNR menține dobânda la 6,5% și avertizează că inflația va crește până la sfârșitul anului

Inflația scade din cauza politicii BNR?

Banca Națională a României a decis să mențină rata dobânzii-cheie la nivelul de 6,5% pe an, o mișcare adoptată în contextul unei economii care a înregistrat stagnare în al doilea trimestru din 2026. Deși inflația a cunoscut o scădere semnificativă în lunile de vară, autoritățile monetare avertizează că presiunile prețurilor ar putea reveni în prim-plan până la închiderea exercițiului financiar actual.

Dobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salariiexpansiunea europeană depinde de o finanțare externăMeta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge AnalyticaVictor Căpitanu: de la afacere cu bani împrumuți la companie listată la bursă

Această decizie a fost luată de Consiliul de administrație, care a păstrat intactă și întreaga structură a instrumentelor de politică monetară, inclusiv dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard), care se menține la 7,50% anual, și dobânda pentru facilitatea de depozit, fixată la 5,50% anual.

Rezervele minime obligatorii, adică sumele pe care instituțiile bancare sunt obligate să le păstreze la BNR, rămân, de asemenea, la cotele existente pentru pasivele exprimate atât în moneda națională, cât și în valută.

Contextul macroeconomic este marcat de incertitudini majore, generate de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică, factori care amenință să erodeze puterea de cumpărare a cetățenilor, să scadă încrederea consumatorilor și să crească costurile de finanțare pentru economia românească. BNR subliniază că aceste tensiuni externe pot avea un impact direct asupra activității companiilor locale.

Scăderea ritmului inflaționist observat recent este explicată parțial de efectele de bază, comparând datele actuale cu scumpirile înregistrate în aceeași perioadă a anului precedent. Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în luna iunie la 8,16% în iulie și, ulterior, la 6,17% în august.

Această evoluție favorabilă se datorează în mare măsură eliminării plafonului prețurilor la energia electrică și majorării taxei pe valoarea adăugată (TVA) și a accizelor în 2025.

Indicatorul de inflație de bază, cunoscut sub numele de CORE2 ajustat, a înregistrat o valoare de 6,2% în august, în scădere față de 8,3% din iunie.

Banca centrală atribue această tendință, pe lângă efectele fiscale anterioare, și ieftinirii unor produse agroalimentare pe piețele internaționale de mărfuri, precum și slăbirii cererii de consum.

Redresare economică în al treilea trimestru?

Pentru restul anului, BNR identifică mai multe surse de risc pentru inflație, printre care fluctuația prețurilor la combustibili și energie, creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv alimentele, seceta severă care afectează agricultura și evoluția cursului valutar al leului. Din punct de vedere al activității economice, stagnarea din al doilea trimestru a urmat unei contracții de 0,1% în primul trimestru. Comparativ cu primele trei luni ale anului 2025, când economia se retrăsese cu 1,2%, scăderea s-a diminuat la 0,4% în trimestrul al doilea.

Consumul populației continuă să fie în scădere, iar exportul net a devenit din nou un factor de contracție, contribuind la creșterea deficitului comercial și a deficitului de cont curent, o situație neobișnuită după mai multe trimestre consecutive de reducere a acestor solduri negative.

Perspectivele pentru viitor includ o posibilă redresare a activității economice în al treilea trimestru, susținută de rezultatele obținute în sectorul agricol. Totuși, BNR avertizează că ritmul de creștere a produsului intern brut (PIB) comparativ cu anul precedent ar putea înregistra o deteriorare. Pe termen mediu, presiunile deflaționiste ar putea proveni din temperarea cererii agregate, o consecință a consolidării bugetare inițiate în 2025 și continuată în 2026, proces care vizează reducerea dezechilibrelor dintre veniturile și cheltuielile statului.

Există, însă, incertitudini privind măsurile care vor fi adoptate pentru a continua această disciplină fiscală după anul 2026.

Banca centrală insistă asupra importanței atragerii și utilizării maxime a fondurilor europene, care ar putea compensa parțial efectele negative ale consolidării bugetare, ale războiului din Ucraina și ale conflictului din Orientul Mijlociu. Se consideră că un mix echilibrat de politici macroeconomice, combinat cu implementarea reformelor structurale financiate din aceste fonduri, este esențial pentru asigurarea stabilității și creșterea potențialului economiei românești.

Atenția se îndreaptă și către deciziile luate de Banca Centrală Europeană, Rezerva Federală americană și alte bănci centrale regionale, care pot influența cadrul global de politică monetară.

Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR pentru a analiza politica monetară este programată pentru data de 12 noiembrie 2026.