Sărăcia în Europa: Luptă grevată de lipsa fondurilor

Va eșua lupta împotriva sărăciei?

Comisia Europeană pregătește o nouă strategie pentru combaterea sărăciei, cerând guvernelor să își îmbunătățească politicile sociale.

Accentul va fi pus pe sprijinirea celor care trăiesc din ziua în zi, integrarea tinerilor pe piața muncii și protejarea vârstnicilor și a altor persoane vulnerabile.

Strategia, care va fi prezentată miercuri, este considerată un punct de plecare, urmând să fie completată cu măsuri concrete în următorul an.

Un oficial european a explicat că problema principală nu este lipsa banilor, ci modul în care aceștia sunt utilizați.

Proiectul viitorului buget multianual prevede aproximativ 100 de miliarde de euro pentru politici sociale, o sumă dublă față de cea disponibilă anterior prin Fondul Social European Plus.

Cu toate acestea, oficialul a recunoscut că progresul a fost lent și că este nevoie de o abordare mai eficientă.

Roxana Mînzatu: Sărăcia erodează încrederea și slăbește societatea

Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a avertizat că sărăcia are efecte mult mai ample decât cele sociale.

Atunci când oamenii nu își pot permite locuință, hrană, îngrijire medicală, educație sau o viață stabilă, societățile devin mai fragile, iar încrederea publică este afectată. Europa are nevoie de o strategie coerentă pentru a aborda această problemă complexă.

Noua strategie va fi lansată împreună cu alte inițiative dedicate combaterii sărăciei în rândul copiilor, a excluziunii locative și a asigurării drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Avertismente: Finanțarea insuficientă riscă să anuleze eforturile

Europarlamentari și organizații neguvernamentale avertizează că planul riscă să eșueze dacă nu este susținut financiar. Marie Toussaint, europarlamentar francez, a insistat asupra necesității unor măsuri concrete și a unei finanțări țintite, cerând Comisiei Europene să joace un rol mai activ în implementarea politicilor.

Nu există strategie fără bani.

Cum vom pune în aplicare aceste măsuri dacă finanțarea nu este o prioritate?, a întrebat ea.

Juliana Wahlgren, directoarea European Anti-Poverty Network, a exprimat o preocupare similară: „Finanțarea este esențială. Fără resurse adecvate, strategia riscă să rămână doar pe hârtie.”

Frustrări sociale și ascensiunea extremei drepte

Nemulțumirile legate de costul vieții, locuințe și servicii publice sunt în creștere în mai multe state europene.

Va eșua noua strategie anti-sărăcie?

Aceste frustrări sunt din ce în ce mai des exploatate politic de partidele de extremă dreaptă.

Marit Maij, europarlamentar socialist din Olanda, a atras atenția asupra faptului că lipsa sprijinului pentru persoanele vulnerabile alimentează neîncrederea în politicile publice și în instituțiile statului.

Persoanele care trăiesc în sărăcie sunt prea des ignorate, iar acest lucru erodează încrederea în sistem.

Extrema dreaptă profită de acest vid.

Obiective ambițioase, progrese modeste

Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv reducerea cu cel puțin 15 milioane a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială până în 2030 și eliminarea completă a fenomenului până în 2050. Datele actuale arată însă un progres lent.

Până în 2025, numărul persoanelor aflate în această situație a scăzut cu doar 3,4 milioane, iar 20,9% din populația UE rămâne vulnerabilă, comparativ cu 21,1% în 2019.

România și Bulgaria, exemple pozitive

Situația variază considerabil de la o țară la alta. România și Bulgaria au reușit să reducă semnificativ rata sărăciei în ultimul deceniu, în timp ce țări precum Germania, Franța și Austria au înregistrat creșteri după pandemia de COVID-19.

În Germania, procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie a crescut de la 17,3% în 2019 la 21,2% în 2025.

Birocrația, obstacol în calea accesului la ajutor

Pentru cei afectați, dificultatea nu constă doar în existența unor programe de sprijin, ci și în accesul efectiv la acestea.

Ema Popovici, asistent de proiect la Institutul Bucovina, a explicat că sistemul este complicat și greu de înțeles.

Este foarte dificil să accesezi unele beneficii din cauza birocrației.

Sistemul în sine este complicat, a spus ea.

Ea a subliniat că politicile ar trebui construite pornind de la realitatea de pe teren: Pe hârtie, strategia poate părea funcțională, dar în realitate nu este așa.

Este nevoie să vorbim direct cu oamenii.