România își păstrează ratingul suveran, dar moneda națională atinge noi minime istorice

De ce a menținut S&P ratingul României?

România a reușit să rămână în categoria statelor considerate sigure pentru investiții, însă moneda națională a înregistrat o depreciere istorică, marcând un moment de tensiune între deciziile tehnice ale agențiilor de rating și reacția imediată a piețelor financiare. Agenția S&P Global Ratings a confirmat, în data de 2 octombrie, că ratingul suveran al României se menține la nivelul BBB- pentru datoria denumită în valută străină și A-3 pentru obligațiunile emise în moneda locală.

Aceste valori reprezintă ultima treaptă din zona „investment grade”, segmentul în care titlurile de stat sunt încă incluse în portofoliile fondurilor instituționale conservatoare.

Deși acest rezultat evită o cădere bruscă în zona de risc ridicat, cunoscută informal drept categoria „junk”, perspectiva asociată a rămas negativă, semnalând că echilibrul riscurilor se inclină încă spre o posibilă revizuire în jos a notelor.

Reacția piețelor a precedat însă anunțul oficial, demonstrând o sensibilitate extremă la orice semnal de incertitudine. Înainte ca decizia să fie publicată, cursul euro față de leu a atins un record absolut de 5,3447 lei, conform calculărilor Băncii Naționale a României. Această valoare, stabilită la 2 octombrie, a reprezentat o majorare de 6,7 bani față de nivelul anterior de 5,2777 lei, o variație procentuală de 1,27% într-o singură zi.

Aceasta a fost cea mai mare depreciere zilnică a monedei românești din luna mai până acum, iar pe termen mai lung, leul a pierdut aproximativ 4,5% din valoare în raport cu euro de la începutul anului curent.

Tensiunea s-a manifestat și pe piața obligațiunilor, unde randamentele pentru titlurile pe zece ani denumite în lei au crescut cu 60–80 de puncte de bază într-un interval de două săptămâni, atingând cote maxime în ultimele 12 luni.

Simultaneously, prețurile obligațiunilor externe cu scadențe lungi au coborât la niveluri minime observate din mai 2025, indicând o retragere a investitorilor din activele românești.

Presiunea asupra rezervelor valutare a amplificat îngrijorarea analiştilor. BNR a raportat o scădere a rezervelor valutare cu 4,8 miliarde de euro în luna septembrie, ajungând de la 64,865 miliarde de euro la 60,060 miliarde de euro.

Această erodare a bazei de lichidități, combinată cu prelungirea impasului politic și apropierea evaluării S&P, a creat un mediu nefavorabil pentru moneda națională.

Deși nu se poate stabili o corelație directă și exclusivă între deprecierea leului și decizia agenției de rating, coincidența cronologică evidențiază cât de vulnerabilă a devenit piața la orice știre negativă privind stabilitatea fiscală sau politica internă.

Investitorii au interpretat menținerea perspectivei negative ca un semnal că ajustarea bugetară nu este încă consolidată suficient pentru a elimina riscurile viitoare.

Principalele motive pentru care S&P a optat pentru menținerea ratingului, în loc de retrogradare, se bazează pe datele bugetare din anul 2026.

Progresul cel mai vizibil constă în reducerea deficitului bugetului consolidat, care a scăzut la 2,89% din PIB în primele opt luni, comparativ cu 4,51% în aceeași perioadă din 2025.

Prognoza agenției indică un deficit general guvernamental de aproximativ 6,25% din PIB pentru acest an, o îmbunătățire semnificativă față de 7,9% înregistrate în 2025 și 9,3% în 2024.

Deși aceste cifre rămân peste plafonul european standard de 3% din PIB, România s-a angajat contractual cu Bruxelles-ul să revină sub această limită până în anul 2030.

Al doilea pilon de susținere a ratingului îl constituie fluxurile de fonduri europene.

S&P estimează intrări echivalente cu circa 3,5% din PIB în 2026, resurse care sunt cruciale pentru finanțarea investițiilor publice și acoperirea necesarului ridicat de finanțare externă.

Până în septembrie, peste 90% din alocările aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență au fost deja securizate prin adoptarea actelor legislative necesare.

S&P se aliniază cu Fitch și Moody’s!

Importanța acestor fonduri este accentuată de contextul economic local, în care consumul intern slăbește, sectorul industrial traversează o perioadă de dificultăți, iar ritmul de creștere a veniturilor bugetare nu mai este cel din anii precedenți. În acest scenario, S&P anticipează o mică contracție a produsului intern brut de aproximativ 0,5% pentru 2026, făcând investițiile cofinanțate de UE motorul principal al activității economice.

Astfel, decizia de a păstra ratingul nu este o declarație de sănătate fiscală perfectă, ci o recunoaștere a faptului că România are încă marjă de manevră, oferind statului un timp suplimentar pentru a demonstra consistența reformelor.

Un aspect critic al evaluării este dependența de stabilitatea politică. S&P se bazează pe ipoteza că România va forma un guvern capabil să adopte un cadru bugetar credibil pentru anii 2027 și 2028. Criza politică, declanșată de prăbușirea coaliției din luna mai, a durat cinci luni, fiind marcată de eșecuri succesive în formarea cabinetelor. Ultima încercare, condusă de Siegfried Mureșan, a eșuat la 30 septembrie, cu doar două zile înainte de decizia S&P, când premierul desemnat nu a obținut votul de încredere al Parlamentului.

Agenția avertizează explicit că o continuare a blocajului legislativ, care să împiedice reducerea deficitului în următorii doi ani, ar putea declanșa o retrogradare. O abatere majoră de la traiectoria fiscală sau organizarea unor alegeri anticipate sunt, de asemenea, factori care ar putea duce la scăderea notelor.

Costul politic al acestui impas a fost deja materializat prin pierderea a aproximativ 750 de milioane de euro din granturile PNRR, ca urmare a ratării termenului pentru reforma salarizării unitare în sectorul public. Aici se conturează o contradicție fundamentală: fondurile europene protejează ratingul actual, dar instabilitatea politică amenință tocmai capacitatea României de a le absorbi integral.

Perspectiva S&P se aliniază cu cea a celorlalte două agenții majore, Fitch și Moody’s, creând un tablou unitar al riscurilor asumate.

Fitch Ratings a reconfirmat ratingul BBB- la 31 iulie, estimând un deficit de 5,9% din PIB pentru 2026 și avertizând că datoria publică va urca la aproximativ 64,5% din PIB până în 2028.

Moody’s Ratings a menținut calificativul Baa3 în august, echivalentul tehnic al notelor acordate de celelalte două, reducând prognoza de deficit la 5,8% din PIB.

Deși există diferențe minore în estimările de deficit (6,25% pentru S&P, 5,9% pentru Fitch, 5,8% pentru Moody’s), concluzia comună este aceeași: se observă o îmbunătățire în 2026, dar persistă dubii serioase privind capacitatea României de a menține acest ritm de consolidare fiscală pe termen lung.

Pierderea statutului de „investment grade” ar avea consecințe profunde asupra economiei, depășind simplele aspecte simbolice. Un astfel de eveniment ar influența direct costul creditării pentru stat, banci și companii locale. Retrogradarea ar limita numărul fondurilor internaționale care pot deține titluri românești, forțând unele instituții să vândă obligațiunile existente. Efectele ar include o creștere a randamentelor solicitate de investitorii străini, o presiune suplimentară asupra cursului valutar și majorarea costului general al finanțării.

Impactul nu ar fi neapărat instantaneu, deoarece unele fonduri se bazează pe media notelor celor trei agenții, în timp ce altele reacționează la prima scădere sub pragul investițional.

România se confruntă deja cu un necesar brut de finanțare de peste 10% din PIB, un nivel considerat periculos, iar cheltuielile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB.

Această dinamică sugerează că statul ar putea ajunge să plătească pentru serviciul datoriei mai mult decât deficitul pe care încearcă să-l reducă la finalul procesului de ajustare.

Următoarea probă decisivă va fi bugetul pentru 2027. Acest document trebuie să demonstreze că reducerea deficitului este sustenabilă, că investițiile europene pot fi menținute la niveluri optime și că datoria publică nu intră pe o traiectorie necontrolabilă.

Formarea unui guvern cu o majoritate funcțională și adoptarea unui buget credibil ar putea disipa riscul retrogradării.

În schimb, un nou blocaj politic, alegeri anticipate sau o relaxare fiscală prematură ar transforma avertismentele comune ale agențiilor într-o decizie concretă de scădere a ratingului.

Deși România a rămas deasupra liniei de despărțire dintre investiție și speculație, cursul record al euro și dobânzile ridicate semnalează că examenul din partea pieței financiare este departe de a fi încheiat, continuând zilnic prin fluctuațiile de piață.