Blocajul politic al României ar putea împinge în sus dobânzile, avertizează ratingul S&P

Ce înseamnă ratingul BBB-?

Instabilitatea politică din România ar putea exercita o presiune semnificativă asupra ratelor dobânzii, avertizează agenția de rating S&P Global Ratings.

În data de 2 octombrie 2026, S&P a confirmat statutul suveran al țării la nivelul BBB-, ultima treaptă din categoria de investiții, menținând totodată perspectiva negativă.

Analizatorii subliniază faptul că prelungirea stării de incertitudine în ceea ce privește constituirea unui guvern cu puteri depline poate îngreuna procesul de reducere a deficitului bugetar în perioada 2027‑2028. Această situație se desfășoară pe fundalul unui context macroeconomic tensionat, în care randamentele titlurilor de stat pe termen lung au înregistrat o escaladare bruscă, cu aproximativ 60‑80 de puncte de bază într-o perioadă de doar două săptămâni, atingând cote maxime anuale, conform datelor furnizate de Reuters și redate de HotNews.

Această primă de risc suplimentară reflectă neîncrederea investitorilor care cer un compensator financiar mai mare pentru expunerea la volatilitatea politică internă.

Cum afectează blocajul politic deficitul?

Contextul local este marcat de o paralizie instituțională cronică: România nu este guvernată de un executiv cu majoritate parlamentară, deși președintele Dan a efectuat deja patru nominalizări pentru funcția de prim‑minister. Pentru sectorul financiar public, consecințele acestui blocaj devin vizibile atunci când deciziile esențiale privind echilibrarea conturilor statului – diferența dintre venituri și cheltuieli – sunt amânate.

Statul este nevoit să mobilizeze volume considerabile de fonduri nu doar pentru refinanțarea obligațiunilor existente, ci și pentru acoperirea noilor cheltuieli prin emiterea de datorie nouă.

Titlurile de stat emise în fereastra curentă vor impune costuri de servire a datoriilor timp de mulți ani, inclusiv după depășirea oricărei crize politice, iar povara va cădea pe bugetele viitoare.

Din aceste resurse se finanțează, printre altele, pensiile, salariile personalului din administrația publică, infrastructura spitalicească, rețeaua școlară și proiectele de autostrăzi.

Care sunt costurile paralizei instituționale?

Perspectiva locală nu poate fi izolată de dinamica globală a piețelor financiare.

Statele Unite se împrumută la rate care depășesc pragul de 5%, iar Germania a abandonat epoca dobânzilor negative, urcând peste 3%. Astfel, evoluțiile specifice din România nu sunt determinate exclusiv de factori endogeni, ci sunt amplificate de mediul internațional. Există, de asemenea, o corelație observabilă între blocajul politic și deprecierea monedei naționale, conform surselor citate anterior.

Deși nu poate fi stabilit un mecanism de cauzalitate strict unidirecțională, cursul de schimb al leului este influențat simultan de rata inflației, mărimea deficitului comercial, politicile monetare ale Băncii Naționale a României (BNR) și fluxurile de capital.

Slăbirea leului are efecte directe asupra consumatorilor și companiilor: costurile aferente creditelor ipotecare, leasingului auto și altor obligații indexate la euro vor crește, iar firmele importatoare de bunuri de larg consum, materii prime și echipamente se vor confrunta cu cheltuieli mai mari, presiune care se va transmite în prețurile finale din magazine.

Ce se întâmplă cu rezervelor BNR?

O altă dimensiune critică a crizei este erodarea rezervelor valutare ale BNR.

În luna septembrie 2026, aceste active au scăzut cu aproximativ 4,8 miliarde de euro, trecând de la o valoare de 64,87 miliarde la 60,06 miliarde de euro.

Conform explicațiilor oferite de HotNews, o parte substantială din această ieșire de lichidități este imputabilă operațiunilor desfășurate de Ministerul Finanțelor și plăților efectuate pentru serviciul datoriei publice, în valoare de circa 2,7 miliarde de euro.

Este important de menționat că această diminuare a rezervelor nu echivalează cu pierderile totale generate de incertitudinea politică, evoluția având loc într-un mediu caracterizat de un deficit extern structural și de o presiune constantă asupra monedei.

Care e impactul pe termen mediu?

Impactul pe termen mediu al acestei incertitudini se manifestă prin amânarea investițiilor și a proceselor de angajare, un cost greu de cuantificat numeric.

HotNews identifică mai multe scenarii posibile: companii care pot amâna deschiderea unei fabrici cu încă șase luni, fonduri de investiții care solicită randamente superioare pentru a-și justifica asumarea riscului, antreprenori care renunță la creșterea forței de muncă și proiecte publice rămase blocate din lipsa aprobărilor finale.

De asemenea, absorbția fondurilor europene ar putea fi încetinită dacă reformele condiționatare sunt întârziate.

Deși aceste exemple rămân la nivel de scenariu, nu fiind încă un bilanț al unor pierderi concrete, consecințele ar fi o creștere economică atenuată și venituri bugetare mai mici.