S&P pe punctul de a decide soarta ratingului României: verdictul vine în curând

Consultările finale au loc la București!

Standard & Poor’s se apropie de momentul în care va trage linia sub evaluarea creditării României.

Lion Capital a investit 90 de milioane de euro în Fondul ProprietateAlba Iulia a vândut obligațiuni municipale suprasubscrise cu peste 47 de milioane de euroAlba Iulia a strâns 47 de milioane de euro prin obligațiuni; cererea a depășit 77 de milioaneDobânzi peste 7% pentru donatorii de sânge: Cum a atras statul 2,8 miliarde de lei

Anunțul oficial este programat pentru 2 octombrie, iar tensiunea în piața financiară crește odată cu fiecare zi care trece. Momentan, țara noastră are nota BBB-/A-3, dar cu o perspectivă negativă. Dacă S&P decide să scadă nota cu o singură treaptă, România va ieși din zona de „investment grade”.

Asta înseamnă costuri mai mari de finanțare pentru stat și o presiune directă asupra economiei.

Scăderea deficitului e un argument puternic?

Deși Fitch și Moody’s au confirmat vara trecută că România rămâne în categoria de risc redus, ambele agenții au lăsat ușa deschisă pentru o revizuire negativă. Ele au fixat notele la limitele inferioare – BBB- și Baa3, respectiv –, semnalând că orice abatere de la discipline fiscală ar putea declanșa o scădere rapidă a ratingului.

Pentru a-și consolida analiza, o delegație a S&P a sosit recent în capitală. Pe agenda consultărilor se află întâlnirea de joi, la sediul Guvernului, cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, dar și cu Ștefan Nanu, directorul general al Trezoreriei Statului, și Ionuț Dumitru, consilier onorific al prim-ministrului.

Scopul discuțiilor este clar: validarea datelor macroeconomice și confirmarea direcției politicii fiscale înainte ca raportul final să fie emis.

Datele financiare recente oferă un argument solid pentru menținerea statutului actual. Bugetul general consolidat a înregistrat, în primele șapte luni ale anului 2026, un deficit de 48 de miliarde de lei.

Disciplina fiscală e cheia pentru investitori!

Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, deficitul s-a micșorat cu 28,36 miliarde de lei. În termeni relativi, gap-ul față de Produsul Intern Brut a coborât de la 3,99% la 2,34%.

Această îmbunătățire vine în urma unui ritm de creștere a încasărilor de stat de aproape patru ori superior celui al cheltuielilor. În termeni nominali, datoriile bugetare au scăzut cu 37% față de 2025, iar ajustarea relativă față de PIB a fost de 1,65 puncte procentuale. Obiectivul de deficit pentru 2026 este de 6,2%, în scădere față de 7,6% din 2025 și 8,6% din 2024.

Traiectoria de consolidare fiscală este esențială pentru a convinge analiștii că România rămâne o destinație sigură. Analizele fluxurilor de trezorerie indică faptul că disciplina recentă a atenuat presiunea inflaționistă, creând un cadru favorabil pentru atragerea capitalului extern. Investitorii privesc cu atenție dacă reducerea deficitului este susținută structural, nu doar prin măsuri tranzitorii. Doar astfel se poate preveni o nouă revizuire negativă a perspectivei de creditare.