Cum pot IMM-urile din România să supraviețuiască provocărilor actuale?
Criza IMM-urilor din România este o realitate cu care se confruntă tot mai multe firme.
Pensia ta, pe înțelesul tău: Banca Transilvania lansează un quiz interactiv pentru educația financiară
Raiffeisen Bank a atras 600 de milioane de euro pe piețele internaționale
Controale ANAF la 800 de firme ridesharing: sute de milioane de lei neplătite la buget
Pragul de 48.600 de lei pe an pentru PFA schimbă contribuțiile sociale în 2026Conform analiștilor de la Cuadrantul Sierra, o companie subcapitalizată nu este neapărat lipsită de activitate, ci mai degrabă fragilă, incapabilă să facă față unui șoc economic pe care o firmă mai bine capitalizată l-ar depăși fără probleme.
În 2026, șocurile economice se acumulează: ratele mari ale dobânzii, cinci pachete fiscale într-un singur an, costuri energetice record și o cerere internă în stagnare.
Rezultatul este deja vizibil în registrele Oficiului Național pentru Registrul Comerțului, au declarat analiștii de la Sierra Quadrant, citați de Agerpres.
La jumătatea anului 2025, companiile care au raportat rezultate au reprezentat aproximativ 84% din cifra de afaceri totală a economiei, iar deficitul de capital a ajuns la 36,4 miliarde lei, în creștere cu 8% față de anul anterior. Un raport recent al BNR, publicat în iunie 2026, arată că numărul firmelor subcapitalizate a crescut cu 10%, iar necesitatea de recapitalizare rămâne constantă, tot la 36,4 miliarde lei.
Cu alte cuvinte, mai multe firme se confruntă cu aceeași problemă.
Acest deficit nu se închide, ci se redistribuie între un număr tot mai mare de companii, ceea ce sugerează că nu este vorba despre un fenomen temporar, ci despre o caracteristică structurală a economiei. Este important de menționat un detaliu tehnic, deoarece astfel de statistici pot genera confuzii.
Numărul societăților subcapitalizate a reprezentat doar 9% din total în iunie 2025, comparativ cu 32,6% la sfârșitul anului 2024, ceea ce pare o îmbunătățire semnificativă. Statistici alarmante despre datoriile firmelor Totuși, explicația reală nu este o redresare a economiei, ci un artefact statistic: majoritatea companiilor mici nu sunt incluse în raportările de la jumătatea anului, ceea ce înseamnă că eșantionul analizat în iunie 2025 este diferit și, în medie, mai sănătos financiar decât cel de la sfârșitul anului precedent.
Analiza efectuată pe baza datelor BNR arată că, în iunie 2025, structura datoriilor societăților nefinanciare era următoarea: capitalul propriu reprezenta 40% din datorii, datoriile comerciale 18%, iar finanțarea de la instituțiile financiare românești doar 9%.
Cu alte cuvinte, creditul furnizorului este de două ori mai important decât creditul bancar în finanțarea economiei românești. Companiile românești se bazează pe întârzieri în plăți către furnizori mai degrabă decât pe credite bancare.
Funcționează această practică în vremuri de criză economică?
Această practică funcționează relativ bine în vremuri de stabilitate economică, dar devine extrem de riscantă atunci când întârzierile de plată se propagă în întreaga economie, explică Ovidiu Neacșu, partener coordonator la Sierra Quadrant. Statisticile arată că raportul datorie-capital propriu a ajuns la 140,5% în iunie 2025, în creștere cu 5,4 puncte procentuale față de anul precedent, într-o tendință ascendentă clară.
Creșterea datoriilor și riscurile economice Punctul culminant al distribuției datoriilor este îngrijorător: ponderea întreprinderilor cu o datorie peste pragul de 200% a crescut la aproximativ 35%, atât ca număr de societăți, cât și ca procent din cifra de afaceri a economiei.
Majoritatea firmelor care ajung în situații de restructurare, preempțiune sau insolvență provin din această categorie. În paralel, capacitatea de rambursare a firmelor este erodată lent.
Indicatorul de acoperire a dobânzii - raportul dintre profitul înainte de dobânzi și cheltuielile fiscale și de dobânzi - a scăzut la 541% în iunie 2025, cu 32 de puncte procentuale sub nivelul anului anterior și cu 118 puncte sub nivelul din iunie 2023. De asemenea, riscul valutar se concentrează exclusiv pe societăți, deoarece 53% din portofoliul de credite al firmelor nefinanciare era exprimat în valută străină în martie 2026, comparativ cu doar 7% pentru creditele acordate populației.
Creșterea radiațiilor În plus, radiațiile de firme revin pe o tendință de creștere. Datele Oficiului Registrului Comerțului Național pentru prima jumătate a anului 2026, citate de Sierra Quadrant, arată o inversare clară a tendinței. Între ianuarie și iunie 2026, au fost înregistrate 46.283 de radiații, cu 5,69% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
Anul trecut, în intervalul similar, radiațiile scăzuseră cu 3,85% față de 2024, de la 45.548 la 43.793.
În 2026, totalul a crescut din nou, depășind ușor nivelul de acum doi ani, cu 1,61%.
Mai important decât nivelul este ritmul: doar în iunie 2026, s-au înregistrat 7.145 de radiații, comparativ cu 6.545 în iunie 2025 - o creștere de 9,17%, mult peste media semestrului.
Fenomenul continuă să accelereze, ceea ce ridică semne de întrebare asupra viitorului capitalului românesc.
