De asemenea, BNR indică mecanismele pentru continuarea răspândirii la economie
BNR se confruntă nu numai cu problema inflaţiei încă foarte mari, dar şi cu cea a unei economii care pierde rapid. Inflația a scăzut la 10,42% în iunie, dar banca centrală și-a înrăutățit previziunile pentru sfârșitul anului, de la 5,5% la 6,1%, iar revenirea la țintă se așteaptă doar la sfârșitul anului 2027. În acelaşi timp, consumul populaţiei este în scădere, economia a scăzut cu 1,2% în primul trimestru, iar deficitul cererii creşte. În acest echilibru dificil, Consiliul de administrație al NRB a ales din nou prudență și a menținut interesul-cheie la 6,50%. Inflaţia scade, dar vestea bună este doar jumătate la prima vedere, cifrele arată o îmbunătăţire. Rata anuală a inflației a scăzut în iunie 2026 la 10,42%, de la 10,85% în luna mai.
Controale ANAF la 800 de firme ridesharing: sute de milioane de lei neplătite la buget
Pragul de 48.600 de lei pe an pentru PFA schimbă contribuțiile sociale în 2026
Poți renunța la un credit chiar dacă ai semnat contractul?
Netopia vizează dezvoltarea plăților pentru Gen Z, cu accent pe BNPLCu toate acestea, nivelul rămâne peste 9,87% înregistrat la sfârșitul primului trimestru.
Energia, combustibilii și prețurile administrate continuă să apese pe indicele general, alimentat de creșterile de ulei și de efectele de bază. În plus, BNR constată creșterea considerabilă a chiriei locuințelor de stat. Mai problematică este evoluţia inflaţiei CORE2, indicatorul urmărit cu atenţie de banca centrală deoarece elimină unele componente volatile sau administrate. Nu a scăzut, ci a crescut de la 8,2% în martie la 8,3% în iunie. Dezinflația alimentelor prelucrate a fost compensată de bunuri nealimentare și, în special, de servicii.
De asemenea, BNR indică mecanismele pentru continuarea răspândirii la economie: combustibili mai scumpi, deprecierea leului faţă de euro, preţuri mai mari la import şi aşteptări inflaţioniste încă ridicate. Cu alte cuvinte, inflaţia generală a început să scadă, dar inflaţia „în interiorul” economiei rămâne încăpăţânată. Cu toate acestea, în următoarele luni există veşti bune. Se preconizează că NRB va avea o corecție substanțială a inflației în al treilea trimestru, cu calcularea anuală a efectelor eliminării plafonului pentru electricitate și creșterea TVA-ului și accizelor. Problema este ceea ce urmează această coborâre statistică. Noua prognoză arată o inflaţie de 6,1% în decembrie 2026, peste estimarea anterioară de 5,5%. Pentru 2027 decembrie, banca centrală vede inflaţia la 3,4%, faţă de 2,9% în prognoza anterioară, iar pentru 2028 iunie, aceasta estimează 2,8%.
Mai important, inflaţia va reintra doar în intervalul ţintă BNR la sfârşitul anului 2027, două sferturi mai târziu decât s-a anticipat.
Nici inflația de bază nu oferă mult loc pentru optimism: Core2 ajustat este estimat la 5,4% la sfârșitul anului 2026, față de 4,8% în prognoza anterioară, și 2,3% în iunie 2028. Dar economia începe să tragă frâna. Urmează adevărata dilemă pentru politica monetară. Economia a stagnat în primul trimestru din 2026 după o contracţie de 1,9% în al patrulea trimestru al anului 2025.
Nici inflația de bază nu oferă mult loc pentru optimism: Core2 ajustat este
Comparativ cu primul trimestru al anului 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,2% după o creștere de doar 0,2% în trimestrul precedent. Consumul gospodăriilor a contribuit la această slăbiciune, iar investițiile au încetinit puternic creșterea, în contextul scăderii componentei publice. Pentru trimestrele II și III, BNR vede acum o redresare mai modestă decât anticipase anterior. Deficitul global al cererii va crește, ceea ce înseamnă, în termeni simpli, că economia funcționează din ce în ce mai mult sub potențialul său. Paradoxal, aceasta este una dintre puținele știri favorabile pentru inflație: o economie mai slabă produce mai puțină presiune asupra prețurilor în timp. Cu toate acestea, prețul acestei dezinflații este creșterea economică. Consumatorul începe să simtă că factura Una dintre cele mai importante constatări din analiza DRD se referă la gospodării.
Puterea de cumpărare a continuat să scadă în primele două luni ale celui de-al doilea trimestru, pe fondul încetinirii veniturilor și a inflației de două cifre. Iar banca centrală şi-a deteriorat perspectivele de consum: consumul privat ar scădea în 2026 mai mult decât se aştepta. Astfel, investițiile devin principalul sprijin pentru activitatea economică din acest an, în timp ce randamentul consumului este împins către 2027.
Este probabil cea mai simplă traducere a tabloului macroeconomic prezentat de NRB: românii cumpără mai prudent, consolidarea fiscală retrage banii din economie, iar inflația continuă să erodeze veniturile reale. Salariile încetinesc, dar presiunile nu au dispărut. Reducerea pieţei muncii