Lichidități sub presiune în recesiune?
Băncile au refuzat la plată cecuri, bilete la ordin și cambii în valoare cumulată de peste 4,6 miliarde de lei în primele opt luni din 2026. Este o sumă de mai bine de două ori mai mare decât cea din aceeași perioadă a anului trecut. Practic, am atins maximul din ultimul deceniu pentru acest interval.
Nexent Bank: De ce durează două luni să îți închizi contul?
Aurul de investiții era scutit de TVA în 2014 dacă avea puritatea de 995 la mie
Pilonul III: contribuții lunare de 200 de lei și randamente istorice peste rata inflației
Banca Asiatică de Dezvoltare propune un cadru nou pentru comerțul digitalDoar în primele opt luni din 2015, sumele refuzate au fost mai mari, ajungând la 6,7 miliarde de lei, conform calculelor ZF bazate pe datele BNR.
În economia reală, afacerile se confruntă cu provocări tot mai mari. Presiunea pe umerile firmelor se accentuează în contextul recesiunii. Lichiditățile companiilor se deteriorează și din cauza inflației persistente, a dobânzilor încă ridicate și a taxelor mari. Când lichiditățile din mediul de business scad, este un semnal clar că situația economică se degradează.
În timpul crizei financiare anterioare, care a început să se simtă pe piața românească în 2008-2009, sumele refuzate la plată au fost una dintre cele mai acute probleme, blocând activitatea multor companii.
Credinciozitatea între parteneri erodează!
Tendința ascendentă arată că încrederea dintre partenerii comerciali se erodează. Firmele sunt forțate să aplice politici de creditare mult mai stricte.
Analiza portofoliilor bancare arată o creștere a expunerii la risc: debitorii întârzie plățile, iar efectul de domino se propagă în lanțul aprovizionării. Experții subliniază că, fără o relaxare rapidă a politicii monetare, sectorul IMM-urilor va fi cel mai vulnerabil la șocuri de lichiditate.
Deși instrumentele de debit rămân esențiale pentru fluxurile de trezorerie, volumul crescut al refuzurilor indică o rigiditate structurală a pieței.
Marile companii, cu acces mai ușor la finanțare externă, pot absorbi aceste șocuri. Microîntreprinderile, însă, riscă să intre într-un cerc vicios de insolvență. Indicatorul de 4,6 miliarde de lei nu este doar o statistică.
Este un termometru al tensiunilor financiare acumulate în economia națională, care necesită intervenții coordonate pentru a restabili echilibrul.
