ECOTIC: Cum a ajuns România să piardă 1 miliard de euro în colectare?
Valentin Negoiță, președintele ECOTIC, a tras un semnal de alarmă cu privire la situația colectării deșeurilor în România.
Împrumuturi rapide: Când sunt utile și când de evitat
Programul băncilor de 1 Mai 2026: Servicii și sucursale deschise
Cine va certifica rapoartele financiare în 2026?
Datorii multiple: Cum să le identifici și să le gestioneziȚara noastră a avut la dispoziție peste 1 miliard de euro pentru a construi aproape 600 de centre de colectare separată prin aport voluntar, însă rezultatele lasă de dorit.
Conform lui Negoiță, nu au fost construite mai mult de cinci astfel de centre.
Valentin Negoiță a explicat că spiritul antreprenorial a fost insuficient, mulți potențiali investitori temându-se de pierderi, chiar dacă resursele ar fi venit din valorificarea deșeurilor colectate – o practică obișnuită în alte țări. „Este un business, dar a lipsit încrederea”, a punctat președintele ECOTIC.
ECOTIC a gestionat în total 500.000 de tone de deșeuri în cei 20 de ani de activitate.
Unde sunt banii pentru reciclare?
Piața a înregistrat o evoluție semnificativă, crescând de la aproximativ 160.000 de tone acum trei ani la peste 200.000 de tone în 2025, reprezentând circa 60% din volumul total pus pe piață.
Comparativ, acum 20 de ani, cantitatea de deșeuri gestionate era de doar 4.000 de tone. În prezent, ECOTIC deține o cotă de aproximativ 30% din piața de colectare.
Cea mai mare problemă a României rămâne infrastructura precară de colectare la nivel național.
Valentin Negoiță a comparat situația cu cea din Italia, unde au fost construite peste 6.600 de centre de colectare municipale.
Din păcate, România a pierdut o parte semnificativă din banii alocați prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru construirea a peste 550 de centre de colectare separată prin aport voluntar (CAV).
De ce nu vedem centre de reciclare în România?
Finanțare a fost aprobată pentru mai puțin de 300 de proiecte.
Un exemplu de succes este centrul municipal de colectare din Iași, construit acum mai bine de zece ani cu fonduri norvegiene și cu sprijinul primăriei.
Acesta rămâne un model de bună practică, a afirmat Negoiță.
Prin PNRR, România a avut la dispoziție un fond european de peste 1 miliard de euro pentru dezvoltarea centrelor de colectare, dar, din păcate, s-au pierdut bani din cauza întârzierilor și a birocrației.
Conform datelor prezentate de Valentin Negoiță, au fost depuse peste 500 de cereri de finanțare, unele fiind respinse, iar altele întâmpinând întârzieri din diverse motive. Problema a fost în continuare birocrația locală și dificultatea de a pune în funcțiune aceste centre, care ar fi trebuit administrate de primării.
Spiritul antreprenorial a lipsit, probabil, pentru că unii s-au temut să se înscrie la aceste CAV-uri, chiar dacă resursele ar fi venit din vânzarea deșeurilor, așa cum se întâmplă în alte țări.
De ce România nu reușește să colecteze deșeurile electrice eficient?
Este, în esență, o afacere, a adăugat Negoiță.
Platforma de proiecte PNRR indică faptul că proiecte de centre de aport voluntar au fost finalizate tehnic la Cluj-Napoca, Craiova și Dumbrăvița (județul Timiș), iar altele sunt aproape de finalizare în comuna Negrilești (județul Galați), Borlești (județul Neamț), Băile Tușnad (județul Harghita) și Cojocna (județul Cluj). Peste 200 de centre înregistrează un progres tehnic de peste 95%.
Cu toate acestea, România ar fi trebuit să deschidă peste 550 de centre cu fonduri PNRR, dar, din cauza întârzierilor, doar sub 300 vor primi finanțare.
Valentin Negoiță a menționat că ECOTIC colectează toate tipurile de deșeuri electrice și electronice, în principal prin intermediul rețelelor de retail. Datorită lipsei centrelor municipale de colectare, retailul reprezintă peste 35% din volumul total gestionat de organizație. Restul provine de la colectori și reciclatori autorizați. Am obținut prima licență din România pentru gestionarea deșeurilor electrice și electronice.
A fost o provocare majoră, începând cu autoritățile locale și ajungând la piață, deoarece în acel moment existau puțini reciclatori. A trebuit să contactăm, să contractăm și să pornim totul treptat pentru a face această gestionare viabilă, a concluzionat Valentin Negoiță.

