Inflația din România scade cel mai rapid de la 2014, dar prețurile rămân mari

De ce funcționează economia românească cu două viteze distincte?

Prețurile din România nu au intrat într-o fază de scădere reală, ci au încetat să se mai urmeze în ritmul accelerat al perioadei anterioare. Aceasta este cea mai rapidă încetinire a ritmului inflaționist înregistrată în ultimele zece ani, un fenomen care, în esență, are o natură strict matematică.

Adrian Negrescu, managerul firmei de consultanță Frames, sublinia încă din luna iulie, momentul în care indicatorul a coborât pentru prima dată în ultimele 12 luni, că reducerea ratei inflației nu echivalează automat cu ieftinirea bunurilor și serviciilor.

Datele oficiale publicate pentru luna august confirmă precis această distincție teoretică: consumatorii nu au beneficiat de reduceri de prețuri, ci au constatat o stagnare a creșterilor față de viteză din anul precedent.

Dezlegarea acestui mister economic necesită înțelegerea mecanismului din spatele cifrelor. Experții susțin că încetinirea actuală nu rezultă dintr-o răcire naturală a cererii interne sau dintr-o victorie decisivă a politicii monetare implementate de banca centrală. Cauza principală este eliminarea progresivă a șocurilor prețurilor din calculul comparativ „an față de an”. Liberalizarea tarifelor la energia electrică, operată în iulie 2025, împreună cu majorările fiscale ale TVA și ale accizelor din august 2025, au părăsit treptat perimetrul de calcul statistic.

Impactul acestei dinamici este vizibil instantaneu în statistici: sectorul energiei electrice înregistrează acum o creștere anuală de doar 1,82%, o valoare dramatic redusă față de depășirea pragului de 50% observat în lunile imediat precedente.

Totuși, cifra care reflectă realitatea trăită de familiile românești nu este cea prezentată în titlurile de presă, ci media ponderată a ultimelor 12 luni, situată la 9,5%. Acest lucru înseamnă că, în intervalul cuprins între septembrie 2025 și august 2026, costul mediu al consumului a fost cu aproape zece procente mai mare decât în perioada similară din anul anterior.

De la începutul anului curent, indicele general al prețurilor a suferit o nouă escaladare de 4,6%.

Adrian Negrescu preciza în august că nu ne mai putem aștepta la salturi spectaculoase ale costurilor, similar celor din anul trecut, moment în care explozia prețului energiei cu aproape 80% a generat o inflație record la nivel european, atât în 2025, cât și în primele luni ale lui 2026.

Această acumulare de costuri din cei doi ani rămâne gravată în structura de prețuri; ea nu dispare magic, ci doar încetează să se suprapună cu noi creșteri.

Analiza detaliată a componentelor coșului de consum dezvăluie o economie care funcționează cu două viteze distincte. Sectorul serviciilor rămâne principalul punct dureros. În ultimele 12 luni, tarifele pentru servicii au crescut cu 11,28%, iar doar de la finalul lui 2025, ritmul a fost de 8,45%, adică aproape dublu față de indicele general.

Mișcarea cea mai agresivă se constată la chirii, care au înregistrat o creștere anuală de 39,7%, concentrată aproape exclusiv în acest an, cu un salt de 37,21% doar din luna decembrie.

Alte categorii notabile includ tarifele pentru apă, canalizare și salubritate, cu 14,12%, abonamentele la televiziune, cu 13,2%, reparațiile auto, cu 10,81%, și energia termică, cu 10,7%.

Serviciile reprezintă întotdeauna segmentul cu inerția cea mai mare în orice proces de dezinflație, deoarece reflectă costurile cu salariile, chirile comerciale și contractele pe termen lung. Faptul că aceste sectoare continuă să crească cu două cifre, într-o lună în care indicele general a coborât la 6,2%, semnalează clar că presiunea structurală nu s-a disipat.

Managerul Frames explică mecanismul de transmitere, notând că serviciile sunt puternic afectate de majorarea prețurilor la carburanți și energie electrică.

Într-o economie bazată pe transportul rutier de marfă, costul suportat la pompă nu rămâne izolat; acesta se propagă pe tot lanțul valoric, ajungând în final la tariful practicat de frizer, de mecanic sau de restaurant, cu un anumit grad de întârziere.

Carburanții au reprezentat contragreutatea care a menținut indicele lunar pe teritoriul pozitiv. Singura creștere lunară semnificativă din august provine din acest segment: o majorare de 3,47% într-o singură lună, cu benzina în urcuș de 6,64% și motorina de 6,12%.

La nivel anual, combustibilii au devenit cu 17,03% mai scumpi, benzina cu 25,49%, iar motorina cu 34,61%, fiind cea mai mare creștere anuală din întreaga structură a consumului.

Explicația este de natură fiscală și regulatorie: începând cu 1 iulie, au expirat simultan plafonarea adaosului comercial stabilit prin OUG 19/2026 și cotele reduse de accize, într-un context al cotățiilor internaționale tensionate.

Motorina standard a atins un maxim istoric de 10,98 lei pe litru la începutul lunii august, situație care a forțat Guvernul să reducă temporar acciza cu 20% în perioada 16–31 august, utilizând un mecanism de acciză dinamică, revizuit la fiecare șase luni.

Alimentele contrabalansează presiunea prețurilor la combustibil!

Acest efect era previzibil cu precizie.

La sfârșitul lunii iunie, Adrian Negrescu declara că data de 1 iulie va aduce un nou val de inflație și de creșteri de prețuri, explicând că expirarea plafonării accizei se va traduce în scumpiri pe toate lanțurile economice, dat fiind caracterul dependent de transportul rutier al economiei românești.

Datele Institutului Național de Statistică pentru august confirmă aceste proiecții cifră cu cifră.

Importanța acestui factor este evidențiată de un indicator specific din comunicatul oficial, analizat de specialiștii Frames: dacă excludem combustibilii din calcul, indicele prețurilor de consum a scăzut cu 0,08% în august față de iulie.

Cu alte cuvinte, fără impactul carburanților, luna august ar fi fost una de deflație. Managerul insistent pe faptul că „marea întrebare rămâne evoluția prețului carburanților”, identificând-o ca pe singura componentă capabilă să inverseze tendințele în lunile următoare.

Contraponderea la presiunea exercitată de combustibili o constituie sectorul alimentar.

Mărfurile alimentare au înregistrat o scădere de 0,71% într-o singură lună, iar pe plan anual, creșterea a fost de doar 2,62%, mult sub media generală. Recolta bună a făcut diferența decisivă: legumele sunt cu 8,51% mai ieftine decât acum un an, cartofii cu 15,21%, iar fructele proaspete cu 18,18%. Acestea se adaugă scăderi la produsele de morărit, cu 4,11%, la mălai, cu 5,27%, la zahăr, cu 2,27%, și la unt, cu 1,24%.

În sens opus, cafeaua a devenit cu 15,02% mai scumpă, ouăle cu 10,88%, iar laptele de vacă cu 8,31%.

Gazele naturale, singura categorie nealimentară în scădere, sunt cu 3,44% mai ieftine decât în august 2025 și cu 9,97% sub nivelul din decembrie, efect direct al OUG 12/2026.

Un detaliu minor, dar important pentru analiștii de sector, este includerea, începând cu ianuarie 2026, a jocurilor de noroc în calculul indicelui prețurilor de consum; de la finalul anului trecut, tarifele din această categorie au urcat cu 9,6%.

Implicanțele pentru politica monetară și sănătatea economică sunt semnificative. Banca Națională a României a revizuit în august prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, crescând-o de la 5,5% la 6,1%. Motivarea include efectele caniculei și secetei asupra producției de energie, precum și scumpirea carburanților, care contribuie singură cu 1,1 puncte procentuale la rezultatul final. Revenirea în intervalul-țintă de 2,5% plus/minus un punct este anticipată abia în ultimul trimestru din 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecția anterioară. Datele din august sunt, așadar, deja sub prognoza băncii centrale pentru finalul anului și chiar înaintea calendarului anticipat de piață.

Pe 12 august, Negrescu afirma că „am depășit vârful inflației”, estimând o rată în jur de 5,5% din toamnă și posibil spre 5% la finalul anului, cu condiția ca noul Guvern să nu adopte măsuri care să stimuleze noi creșteri de prețuri.

Pe termen scurt, aceste rezultate deschid dezbateri privind calendarul relaxării monetare. Dobânda de politică monetară se menține la 6,50% din august 2024, iar economiștii BCR estimau, înainte de publicarea acestor date, menținerea acestui nivel până în mai 2027.

Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru 8 octombrie. Analiza subliniază că „problema este contextul”: dezinflația nu apare pe fondul unei economii care se răcește controlat, ci al uneia care s-a oprit.

Semestrul I 2026 s-a încheiat cu o scădere de 0,7% a PIB pe seria brută, iar prognozele pentru acest an au fost din nou ajustate în jos în ultimele zile: ING vede acum o contracție de 0,5%, iar Erste a coborât de la minus 0,3% la minus 0,7%.

Cu alte cuvinte, inflația scade pentru că baza de comparație s-a modificat și pentru că cetățenii cheltuiesc mai puțin, nu pentru că economia a fost stabilizată structural.

Componenta cea mai rigidă a coșului, serviciile, rămâne blocată în zona creșterilor cu două cifre.

Sfatul practic recomandat de experți de câteva luni ține tocmai de gestionarea acestei incertitudini: atât populația, cât și firmele ar trebui să renegocieze contractele de furnizare a energiei, asigurându-și un preț fix garantat pentru următoarele douăsprezece luni. Într-un an în care singura variabilă cu adevărat imprevizibilă rămâne energia, certitudinea contractuală valorează mai mult decât un pariu pe piață.

Surse: INS, Comunicat de presă nr. 228 din 11 septembrie 2026 — Inflația și evoluția prețurilor de consum, august 2026; BNR, Raportul asupra inflației, august 2026; estimări Frames, date ING, Erste, BCR; Ministerul Finanțelor.