Gazele scumpesc din nou în Europa: România intră în iarnă cu un avantaj, dar și cu riscuri

De ce a sărit prețul peste 100 de euro?

Prețurile la gazul natural în Europa au început să crească din nou. Tema costurilor energetice revine în prim-plan, atât pentru gospodării, cât și pentru industrie. Pentru România, situația e o provocare dublă: presiune pe sectorul industrial și, implicit, pe bugetele familiilor. Totuși, țara noastră are un atu important: producția internă și perspectiva proiectului Neptun Deep, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România.

Rectificare bugetară 2026: 12,97 mld. lei pentru urgențe de statEuro la 5,60 lei în 2029: ce înseamnă pentru ratele în valutăMinisterul Economiei pierde 103 milioane lei la prima rectificare bugetară 2026Taxa de 5 euro pe coletele extra-UE dispare: din noiembrie se aplică o taxă europeană de 2 euro

Cotația pe bursa olandeză Dutch TTF a depășit, miercuri, pragul de 100 de euro pe megawatt-oră (MWh). Temerile unui nou episod de accelerare care să afecteze negativ consumatorii și economiile europene se intensifică. Cu stocuri la niveluri scăzute și cu sezonul rece la oră, în contextul unor perturbări în lanțul de aprovizionare, prețul a sărit cu 36,2% doar în luna octombrie.

De ce Europa nu se poate baza pe Orientul Mijlociu?

Contrastul cu Statele Unite e evident: acolo, piața gazului natural e relativ stabilă din primăvară, cu o creștere de doar 2,3% în luna curentă. În Europa, care nu se poate baza pe fluxuri din Orientul Mijlociu în plin conflict regional, gradul de umplere a depozitelor rămâne sub media istorică. Se a pornit de la niveluri reduse din primăvară, cu depozite la 28% capacitate la finele sezonului rece, față de 34% în anul precedent. La 21 octombrie, la nivel european, depozitele erau umplute la trei sferturi.

Cât au plătit europenii în plus?

Reticența operatorilor în a reumple stocurile are legătură directă cu costul: prețul mediu al gazului injectat pentru reumplere e al doilea cel mai ridicat în ultimul deceniu, precizează reprezentantul XTB. În absența unor volume semnificative din Qatar, Europa a trebuit să se aprovizioneze din alte surse, la prețuri în continuă escaladare. Gazul natural lichefiat (GNL) provenit din SUA acoperă aproximativ 30% din cererea europeană, notează consultantul.

Vremea caldă și seceta au majorat nevoia de energie, satisfăcută suplimentar prin consum de gaze naturale. În luna august, cererea de gaz pentru producția de electricitate a crescut cu 20%, iar pe parcursul verii, cu 9%, comparativ cu anul anterior. Estimările agenției ACER indică o sumă între 18 și 33 de miliarde de euro plătite în plus de cetățenii europeni pentru importul unor cantități echivalente de gaze, consecutivă conflictului din Orientul Mijlociu. Aceste costuri se distribuie pe diferite segmente, de la utilizatorii casnici până la industrie, reflectate în prețul final al energiei.

Ce ne așteaptă în iarnă?

Cu stocurile la niveluri sub media istorică, în special în țări precum Germania, condițiile meteo vor juca un rol decisiv în evoluția prețurilor în această iarnă. Europa va trebui să concureze pentru importurile flexibile de GNL cu Asia, cu risc de episoade de volatilitate acută. Odată cu restricțiile la fluxurile din Rusia și cu exporturile din Qatar afectate, sursa principală pentru gazul natural ar trebui să fie Statele Unite, susține Claudiu Cazacu.

Deși nu suntem la vârfurile din 2022, în contextul datoriei publice și al dobânzilor ridicate în Europa, o nouă criză energetică ar adăuga presiune suplimentară pe economie și pe consumatori. Semnalul trimis de SUA către aliații din Golful Persic, de a fi pregătiți pentru o nouă rundă scurtă, dar intensă, a conflictului cu Iranul după alegerile din 3 noiembrie, constituie un risc nou pentru piețele de petrol și gaze naturale.

Unde se oprește prețul?

Traderii urmăresc cu atenție pe termen scurt reperul de 100 de euro/MWh și vor observa dacă piața se va stabiliza deasupra sau sub acest prag. Dacă reperul ar fi depășit, următoarea zonă de preț ar putea fi cea de 115 euro/MWh, urmată de 140-145 euro/MWh. Totuși, un vârf chiar dincolo de aceste niveluri, spre 180 euro/MWh, nu poate fi exclus, dacă vremea devine deosebit de rece pentru o perioadă prelungită.

În România, frigul a generat importuri de 14,7 milioane de metri cubi de gaze (echivalentul a 155 GWh) miercuri, din care s-au exportat mai departe 6,7 milioane de metri cubi (71 GWh). Suntem mai bine poziționați la depozitare, cu 88% din spațiu ocupat, față de 75% media europeană, dar rămânem sub nivelul din anul trecut, când capacitatea era la 98%.

Unde stăm noi?

Pentru consumatorii industriali, prețul ridicat al gazului natural creează dificultăți serioase. Viabilitatea anumitor sectoare e pusă în discuție atât la noi, cât și în întreaga Europă. Prețul echivalent în Statele Unite, de aproximativ 8 euro/MWh, subliniază o diferență majoră de competitivitate. Liberalizarea prețurilor ar implica o ajustare ascendentă și pentru populație, explică reprezentantul XTB.

Ce înseamnă asta pentru facturi?

Deocamdată, schema de plafonare menține niveluri maxime de preț pentru producători și furnizori. Eliminarea acestor limite ar putea declanșa creșteri procentuale de trei cifre în facturile finale, cu efect de la 1 aprilie. În scenariul nostru de bază, dacă prețul gazului pe burse rămâne peste 50-60 EUR/MWh, o amânare a liberalizării sau o schemă nouă de compensare sunt variantele cele mai probabile.

România deține, totuși, un avan