Cât de departe e Franța de Germania?
Costurile de finanțare a statului francez au atins un nivel istoric, atingând cea mai mare cotizație din ultimele 24 de ani.
Victor Ponta cere coaliției o gură de oxigen pentru antreprenori: Impozitul pe dividende, mărul discordiei
Dobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salarii
expansiunea europeană depinde de o finanțare externă
Meta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge AnalyticaMiercuri, spre ora 12:30 conform fusului orar al Parisului, randamentul obligațiunilor de zece ani ale Franței s-a stabilit la 4,998%, marcând un moment critic după ce valorile fuseseră deja peste pragul psihologic de 5% în sesiunile anterioare, conform datelor furnizate de Agerpres.
Această tendință ascendentă reflectă o eroziune semnificativă a încrederii investitorilor în capacitatea Parisului de a gestiona datoriile sale publice.
Andrea Tueni, analist la Saxo Bank France, a subliniat pentru AFP că piața semnalează o lipsă clară și evidentă de încredere față de economia franceză.
Ce spune Parisul despre deficit?
Un indicator cheie al acestei tensiuni este spread-ul, termenul financiar folosit pentru a descrie diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și cele ale Germaniei, considerată referința de siguranță în Europa. Marți seara, acest decalaj era de 1,53 puncte procentuale, însă miercuri a crescut la 1,57 puncte. Acest nivel este cel mai ridicat observat din 2011, perioadă corespunzătoare vârfului crizei datoriilor în zona euro.
Cu cât distanța față de Berlin este mai mare, cu atât Franța este obligată să plătească dobânzi superioare pentru a-și acoperi necesarul de capital, în contrast direct cu vecinul său german.
Situația devine paradoxală dacă luăm în calcul alte state membre, deoarece Franța achită acum rate de interes mai mari decât cele impuse Italiei, aflată la 4,58% în jurul acelei ore, sau Spaniei, situată la 4,06%.
Aceste două țări erau considerate tradițional verigile slabe ale uniunii monetare, dar acum se află în poziția de a oferi condiții mai favorabile decât Parisul.
De ce crește riscul de credit?
Autoritățile de la Paris au reacționat prin transmiterea unui mesaj ferm către piețe. Ministrul francez al Economiei a insistat că disciplina fiscală reprezintă singura traseu viabil și De asemenea, s-a reafirmat angajamentul de a menține obiectivul de deficit bugetar la 5% pentru anul 2027, indiferent de presiunile externe.
Andrea Tueni identifică două cauze majore pentru escaladarea costurilor de împrumut. Primul factor este global, legat de prețurile ridicate ale energiei care alimentează inflația și influențează politicile monetare ale băncilor centrale.
Într-un mediu inflaționist accelerat, piețele anticipează o majorare a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană, ceea ce majoră automat cheltuielile de creditare pentru toți debitorii, inclusiv statul.
Vine scăderea ratingului?
Al doilea motiv este specific Franței, fiind rootat în instabilitatea politică internă și complexitatea calendarului electoral.
Analistul menționează că aprobarea bugetului înainte de închiderea anului și alegerile prezidențiale programate pentru primăvara anului 2027 introduc o incertitudine structurală care explică de ce Franța se desprinde negativ de restul zonei euro.
Din cauza lipsei de claritate politică și bugetară, Tueni susține că nu există motive evidente pentru o stabilizare imediată a ratelor. Această perspectivă prudențială este împărtășită de banca elvețiană UBP, care apreciază că probabilitatea unei consolidări fiscale realiste înainte de scrutinul din mai 2027 este redusă. Următoarea etapă crucială în evaluarea riscului de credit al Franței va avea loc vineri, când agenția de rating Moody’s este așteptată să își actualizeze notarea țării.
În prezent, Franța deține un rating Aa3 cu o perspectivă negativă, semnal faptul că o posibilă scădere a notei se află pe radarul analiștilor. O astfel de retrogradare ar putea amplifica și mai mult costurile asumate de Paris pentru finanțarea datoriei publice.
