Europa e la un punct de inflexiune, conform Rapoartelor Draghi și Letta!
România se află în fața unei necesități imperioase de a elabora o strategie națională coerentă pentru piața sa de capital, o inițiativă care să nu se limiteze la simpla existență a mecanismelor financiare, ci să devină motorul principal al dezvoltării economice sustenabile. În prezent, rolul jucat de piața de capital în arhitectura economică a țării și a continentului este mai critic decât oricând în istoria recentă. Nu mai este vorba doar despre facilitarea accesului firmelor la surse de finanțare sau despre oferirea unor oportunități de randament pentru persoanele fizice care investesc.
Lion Capital a investit 90 de milioane de euro în Fondul Proprietate
Alba Iulia a vândut obligațiuni municipale suprasubscrise cu peste 47 de milioane de euro
Alba Iulia a strâns 47 de milioane de euro prin obligațiuni; cererea a depășit 77 de milioane
Dobânzi peste 7% pentru donatorii de sânge: Cum a atras statul 2,8 miliarde de leiDiscuția s-a mutat pe un alt teren: capacitatea sistemică a economiei de a mobiliza fluxurile de capital necesare pentru a susține ciclurile de inovare, investiții masive și creștere structurală.
Într-un mediu global marcat de volatilitate economică și incertitudini geopolitice, abilitatea de a atrage fonduri și de a le canaliza eficient spre sectoarele reale ale economiei reprezintă un factor determinant pentru menținerea competitivității.
Această tematică nu este exclusiv românească, ci se extinde dincolo de granițele naționale, atingând inima problemelor Europei. Continentul nostru traversează o fază de transformări profunde, fiind obligat să repenseze fundamental modelele sale de creștere și de generare a valorii. Companiile din spațiul european se confruntă cu presiunea de a investi masiv pentru a nu rămâne în urmă în cursa tehnologică, pentru a-și consolida lanțurile de producție și pentru a Toate aceste obiective majore cer un volum de capital pe care bugetele publice nu îl pot acoperi singure.
Această întrebare este extrem de pertinentă și pentru România.
În ultimul an, de când am preluat coordonarea departamentului dedicat Instrumentelor și Investițiilor Financiare din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), am avut posibilitatea de a monitoriza de aproape dinamica sectorului și schimbările structurale prin care trece piața locală. Progresul înregistrat este tangibil: am reușit să obținem autorizarea unei Contrapărți Centrale și a unei Piețe de Creștere, iar cadrul normativ a trecut printr-un proces amplu de modernizare și actualizare.
Totuși, consider că accentul nu trebuie pus pe bilanțul realizat, ci pe agenda viitoare. Provocarea reală constă în definirea următorilor pași.
Infrastructura construită până în prezent trebuie să constituie fundația solidă pentru o nouă etapă de expansiune a pieței de capital din România, o etapă care nu poate fi izolată de tendințele și deciziile luate la nivel european.
Europa se află într-un punct de inflexiune, subliniat clar de Rapoartele Draghi și Letta, care au identificat cu acuratețe principalele disfuncționalități: decalajul tehnologic persistent, erodarea productivității, scăderea numărului de forță de muncă și, cel mai grav, dificultatea cronică de a aduna suficient capital pentru a susține investițiile necesare. În anii precedenți, am asistat la vulnerabilitatea acută a economiei europene atunci când aceasta depindea de furnizori externi, tehnologii importate sau resurse din afara continentului. În contexte geopolitice tensionate, aceste dependențe se transformă rapid în surse de stres și risc sistemic. Prin urmare, Europa trebuie să își întărească capacitatea internă de producție, inovare și investiție.
Transformarea a trei piloni – inovația, energia și securitatea – va fi decisivă, iar toate acestea au o cerință comună: disponibilitatea capitalului.
Mobilizarea unui volum mai mare de capital privat către economia reală este esențială, deoarece resursele publice nu pot finanța singure tranzițiile necesare. Economii personale, fondurile de pensii, portofoliile de investiții și capitalul instituțional trebuie să poată fi direcționate mai eficient spre proiecte productive.
Realizarea acestui obiectiv presupune o cooperare mai strânsă, un schimb intens de informații și experiențe, precum și dezvoltarea unor soluții comune. Riscurile de natură tehnologică, cibernetică și financiară nu respectă frontierele geografice, iar De aceea, colaborarea în zonele unde acțiunea comună aduce beneficii concrete este vitală. Simultan, este crucial să avem curajul de a simplifica reglementările, asigurându-ne că acestea își îndeplinesc scopul protector fără a deveni o povară administrativă excesivă.
Regula trebuie să protejeze investitorul și integritatea pieței, dar reducerea suprareglementării, atât la nivel UE, cât și național, trebuie să rămână o prioritate constantă.
Pentru România, poziționarea pieței de capital ca o prioritate strategică este inevitabilă.
Trebuie să găsim metode mai eficiente de mobilizare a resurselor interne către economia reală, să facilităm accesul companiilor la finanțare și să construim un ecosistem în care încrederea investitorilor să fie consolidată.
Bursa de Valori București a înregistrat avansuri notabile în ultimii ani
Bursa de Valori București a înregistrat avansuri notabile în ultimii ani, iar obiectivul de a obține statutul de piață emergentă în clasamentele MSCI ar putea spori vizibilitatea României pe scena internațională și ar atrage capital străin.
Cu toate acestea, simpla funcționalitate a pieței nu este suficientă.
Avem nevoie de o piață mai profundă, cu lichiditate sporită, un număr mai mare de investitori și de companii listate, precum și o gamă de produse financiare care să Lansarea de noi oferte publice initiale (IPO), diversificarea produselor și punerea în funcțiune a Contrapărții Centrale și a Pieței de Creștere sunt pași cruciali.
În perspectivele anilor următori, România are nevoie de un plan național dedicat pieței de capital. Trebuie să ce așteaptă statul român de la acest segment economic? Dorim o piață care să fie doar un oglindă a activității economice sau una care să contribuie activ la stimularea dezvoltării? Vrem să finanțăm prin intermediul ei investiții, infrastructură, inovare și companii autohtone? Ne dorim relevanță la scară regională sau europeană? Dacă O astfel de strategie nu poate exista fără instituții puternice, capabile să o susțină operațional.
Pentru ASF, această discuție implică o responsabilitate directă și majoră. Totuși, trebuie să fim transparenți: prea multe decizii au fost luate aplicând o logică rigidă, comparabilă cu „Patul lui Procust”, fără a evalua corect impactul asupra capacității instituționale.
Rezultatul a fost că măsurile de urgență s-au cristalizat în reguli permanente, iar restricțiile administrative și legislative au început să afecteze chiar capacitatea autorității de a-și îndeplui misiunea.
Capacitatea de supraveghere a piețelor a suferit o reducere de aproximativ 50%, iar blocajele instituționale, inclusiv cele din domeniul achizițiilor publice, ne plasează într-o situație paradoxală.
Exact în momentul în care piețele se extind, tehnologia avansează și riscurile devin mai complexe, ne confruntăm cu riscul de a nu mai dispune de instrumentele necesare pentru a ține pasul.
Nu putem supraveghea piețele viitorului folosind structuri și competențe create pentru realitățile trecutului.
Avem nevoie de profile de angajați adaptate noilor tipuri de risc, de mecanisme de lucru mai agile, de o structură instituțională flexibilă și, mai ales, de capacitatea de a reacționa prompt la schimbările din piață. Supravegherea trebuie să protejeze piața, fără a-i bloca potențialul de dezvoltare. Trebuie să permitem inovația, fără a compromite încrederea participanților. Trebuie să protejăm investitorul, fără a deveni o frână pentru progresul tehnologic și economic.
România și Europa trebuie să treacă la acțiune, dar este necesar ca această mișcare să fie strategică și bine gândită, nu o reacție de tip „pompieristic”.
Avem nevoie de o piață de capital care să transforme resursele în investiții, investițiile să dezvolte companiile și companiile puternice să genereze competitivitate.
Avem nevoie de capital privat mobilizat în economie, de reguli mai simple și predictibile, de instituții robuste, capabile să se adapteze și, mai presus de toate, de încredere.
Viitorul nu va aștepta să fim pregătiți; trebuie să fim parte activă din el.
Gabriel-Ioan Avrămescu este Prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).


