Ce se întâmplă cu economia pe fondul presiunilor?
Luna octombrie a adus un adevărat record pentru Bursa de Valori din București. Indicele principal BET a sprintat cu 13%, ajungând la pragul de 35.130 de puncte.
Gigantul Apollo lansează un fond de credit european de 10 miliarde de euro
Cum obții creditul Noua Casă în 2026: acte, avans și costuri
Cum recuperezi banii plătiți la credite cu dobândă ROBOR
Statul vrea drept de prim cumpărător: investitorii riscă să plece din RomâniaEste cea mai bună evoluție lunară bifată de piața locală de capital din iulie 2009 încoace, o revenire spectaculoasă după un septembrie închis pe roșu.
Calculele Ziarului Financiar arată că greii din energie — Romgaz, OMV Petrom și Hidroelectrica — au purtat greul acestei creșteri, generând peste jumătate din avansul total.
La nivel individual, vedeta lunii a fost Romgaz, cu un salt impresionant de 21%. OMV Petrom și Hidroelectrica au ținut aproape, fiecare cu câte o urcare de 16%, împingând indicele spre maxime istorice. În paralel, Banca Transilvania a adăugat 6% la valoarea sa de piață, completând tabloul unei luni extrem de dinamice.
Toat decolarea de pe bursă are loc însă într-un context macroeconomic plin de tensiuni. Cu un leu afectat, rezerve valutare sub presiune la BNR și ieșiri de capital care depășesc intrările, dar și cu dobânzi în urcare, executivul condus de Luca Niculescu și PSD, alături de președintele Nicușor Dan, trec printr-un test de foc.
Apusul gigantului industrial de la Galați?
Ministerul Finanțelor este obligat să iasă rapid pe piețele externe pentru a atrage valuta necesară acoperirii cheltuielilor de final de an.
În tot acest peisaj complicat, Guvernul a adoptat prima rectificare bugetară din 2024.
Decizia saltă deficitul bugetar cu 3,5 miliarde de lei, deși oficialii dau asigurări că pragul se menține în ținta de 6,2% din PIB. În schimb, analiștii avertizează asupra unei contracții economice de minus 0,4%, detaliu ce dă la iveală vulnerabilitatea reală a economiei naționale.
Pe sectoare, tabloul este plin de contraste.
Fostul combinat Sidex Galați, coloana vertebrală a industriei românești timp de aproape șase decenii, se află un pas de blocajul total.
Cum arată marile mutări din business și tech?
Preluat în 2019 de grupul indian Gupta, combinatul a adunat sub noua conducere pierderi mai mari decât cele acumulate pe vremea când era gestionat de stat.
Pentru siderurgia locală, momentul consemnează practic finalul unei epoci.
Nici în energie lucrurile nu sunt lipsite de paradocsuiri. România se pregătește să exporte gazele din Marea Neagră, deși o bună parte din populație se încălzește în continuare cu lemne.
Această prăpastie dintre resursele uriașe de care dispunem și traiul de zi cu zi al consumatorilor arată clar falia structurală din sistemul energetic.
O surpriză vine din comerțul alimentar online, o piață ajunsă la 700-800 de milioane de euro.
Sectorul a crescut spectaculos, ca în basme, reușind într-un singur an performanțe pentru care altădată era nevoie de șapte ani.
Ce reforme pregătește statul pentru companiile sale?
„Segmentul online merită o atenție deosebită nu atât pentru dimensiunea sa absolută, cât mai ales pentru traiectoria sa ascendentă”, remarcă rapoartele de specialitate.
Mărci importante se reconfigurează și în sistemul bancar: Raiffeisen Bank preia Garanti BBVA România într-o tranzacție de 590 de milioane de euro. Mutarea, validate deja de BNR și de Consiliul Concurenței, are potențialul de a da naștere celui de-al treilea mare grup financiar din țară.
În schimb, pe harta marilor investiții tehnologice, România rămâne de căruță. Gigantul taiwanez Foxconn — principalul asamblator Apple — pompează miliarde de euro în fabricile din Ungaria, Polonia și Cehia pentru a specula valul inteligenței artificiale, ocolind complet piața locală.
La nivel de politici publice, Ministerul Economiei pune la cale o reorganizare masivă a companiilor de stat. Planul vehiculează fuziuni neașteptate: Plafar cu Salrom, Telegondola cu Mamaia SA sau Poșta Română cu Romfilatelia, alături de restructurări în industria de apărare și sectorul auto.
Toate aceste schimbări vin pe fundalul unei stări de incertitudine tot mai mari în rândul forței de muncă. În perspectiva ZF HR Conference 2026 — eveniment centrat pe pregătirea angajaților pentru era AI și orizontul anului 2027 —, statisticile arată că șase din zece tineri europeni privesc cu îngrijorare spre viitorul lor profesional.
