Licitaţia suplimentară
Ministerul Finanțelor a împrumutat 532 de milioane lei de la bănci comerciale în luna octombrie 2026. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 500 de milioane de lei, iar băncile au subscris 1,227 de miliarde de lei — mai mult decât dublu față de programat.
Victor Căpitanu: de la afacere cu bani împrumuți la companie listată la bursă
România a reușit să acopere decalajele economice din 30 de ani, dar pentru viitor trebuie companii mai mari, investiții
100 de milioane de euro pentru microîntreprinderi: EIB și BCR Social Finance lansează program de credit
Fraudele bancare prin telefon: cum să protejezi banii familieiMarţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 79,8 milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.
Ministerul Finanţelor a planificat, în luna octombrie 2026, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,8 miliarde de lei, la care se poate adăuga 15% din valoarea nominală adjudecată la licitaţiile de referinţă, în cadrul sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark.
Strategia de refinanțare
Suma de 5,8 miliarde de lei prevăzută în prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark este cu 1,4 miliarde de lei mai mică decât cea programată în luna septembrie 2026, de 7,2 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării şi rambursării anticipate a datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.
Licitaţia suplimentară de marţi este concepută pentru a atrage fonduri suplimentare de la investitori instituționali, în special băncile de investiții, care pot beneficia de condiții de randament competitive. Se așteaptă ca această ofertă să consolideze fluxul de lichiditate în piața obligaţiunilor de stat și să reducă costurile de finanțare pentru guvern.
Planul de refinanțare al MF include emiterea de certificate de trezorerie cu discont, care oferă investitorilor un randament substanțial la maturitate, dar cu un preț de emitere mai mic decât valoarea nominală. Această abordare permite statului să obțină fonduri la costuri mai reduse, în timp ce păstrează flexibilitatea de a gestiona fluxurile de numerar pe termen scurt. În plus, utilizarea de obligaţiuni benchmark facilitează compararea cu ratele de pe piața internațională, asigurând transparența și atracția pentru investitori.
