BNR menține dobânda la 6,5% și revizuieste în sus proiecția de inflație

De ce nu coboară dobânda?

BNR a păstrat rata cheie la 6,5%, dar a revizuit în sus proiecția de inflație. Decizia vine din ședința din 12 noiembrie 2026, ultima a anului.

Salariul mediu trece de 5.700 de lei, dar puterea de cumpărare rămâne în urmăAdio supraimpozitare? O nouă inițiativă vrea să repare „eroarea” contractelor part-timeANAF introduce un sistem de clasificare a firmelor în funcție de riscul fiscalDobânda BNR la 6,5% și costul real al creditului ipotecar în 2026

Consensul piețelor era clar: nicio schimbare. Semnalele BNR indicau deja o revizuire în sus a prognozelor. Raportul din august proiecta 6,1% inflație la sfârșitul anului și 3,4% anul viitor. Realitatea din septembrie a fost 6,6%, în creștere față de 6,2% din august. Proiecția BCR pentru octombrie: 6,9%, cu 7% așteptat la finalul anului.

Ciprian Dascălu, economist șef la BCR, subliniază că BNR va transmite un mesaj mai puțin deschis spre acomodare, în contextul în care inflația depășește prognozele și marile bănci centrale rămân restrictive. Prima scădere a ratei cheie e așteptată abia în mai 2027, condiționată de consolidarea fiscală și de finalizarea ciclului de strângere în zona euro.

Când așteptăm prima coborâre?

Dascălu explică că majorările sunt puțin probabile: economia funcționează cu deficit de cerere.

Strângerea lichidității reflectă eforturile de a contracara deprecierea leului.

Lichiditatea: de la exces la deficit!

Dobânzile pe piața monetară au crescut pe măsură ce excesul de lichiditate a fost absorbit prin intervenții valutare, ducând la un deficit de lichiditate în octombrie pentru prima dată din iunie 2025.

Sectorul bancar a înregistrat un deficit de lichiditate de 1,7 miliarde lei în octombrie, în contrast cu excesul de 20-30 miliarde lei din cele două luni precedente. Rata efectivă a politică monetară a urcat la 6,07% în octombrie, față de 5,50% al facilității de depozit, rata relevantă de la august 2025, notează BCR.

Dascălu adaugă că traiectoria medie a cursului depinde de credibilitatea consolidării fiscale și de stabilitatea politică. Impactul deprecierei asupra inflației e estimat la 0,3 puncte procentuale, deci spațiul pentru o depreciere suplimentară a leului e limitat.

Cursul EUR/RON: spațiu limitat!

ING Bank anticipatează că Banca Cehiei rămâne cea mai restrictivă din zonă, cu posibile creșteri suplimentare la începutul anului viitor. Polonia urmează, cu creșteri totale de 50 de puncte de bază.

Ungaria și România sunt pe o traiectorie distinctă: ambele ar trebui să coboare dobânzile, dar abia după stabilizarea geopolitică și după ce șocul energetic nu mai amenință monedele.

Regiunea: divergență de politică!

Divergența politicilor monetare rămâne o temă definitorie a regiunii, subliniază Frantisek Taborsky, strateg EMEA la ING Bank.

În ipoteza unei persistențe mai mari a inflației, ING estimează că băncile centrale ar putea face majorări suplimentare.

Pentru România, cu inflația și dobânda cele mai ridicate din zonă, BNR ar trebui să aștepte mai multe dovezi că inflația coboară înainte de prima reducere a ratei cheie, consideră Taborsky.