Un sfert din mașinile din România nu au polița RCA, confirmă vicepreședintele ASF

Un sfert din mașini circulă fără RCA!

Confirmația venită de la conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) aruncă o lumină aspră asupra unei realități îngrijorătoare din traficul auto românesc: aproximativ un sfert dintre autovehiculele înmatriculate pe teritoriul țării circulă fără o poliță de asigurare responsabilitate civilă auto (RCA) valabilă. Această constatare a fost făcută public de Sorin Mititelu, vicepreședintele ASF, responsabil de sectorul asigurărilor, într-o declarație care subliniază vulnerabilitatea financiară a proprietarilor care ignoră această obligație legală.

Mesajul oficial vine în contextul unor verificări efectuate de presa specializată, care au relevat discrepanțe în baza de date centralizată a asigurărilor, generând confuzie printre participanții la trafic și punând sub semnul întrebării eficiența sistemului de monitorizare a conformității.

Situația nu este una nouă, dar proporțiile ei au devenit vizibile recent, după ce media de business a semnalat că mai multe autoturisme, printre care și modele electrice de ultimă generație precum Tesla, apăreau ca fiind neasigurate atunci când erau interogate în sistemul oficial. Acestea erau căutate folosind numerele de înmatriculare în AIDA, baza de date națională care conține toate contractele RCA active. Importanța acestei probleme depășește simpla statistică, având implicații directe asupra modului în care sunt compensate victimele accidentelor.

Atunci când un accident este provocat de un vehicul care nu deține o asigurare validă, persoanele prejudicate nu se pot adresa direct companiei de asigurare a vinovatului, ci trebuie să recurgă la Biroul Asigurătorilor Auto (BAAR).

Despăgubirile sunt achitate dintr-un fond național de protecție, finanțat prin contribuțiile tuturor asigurătorilor autorizați să vândă polițe RCA. Acest fond este administrat tot de BAAR.

Există un risc structural: dacă volumul despăgubirilor plătite din acest fond crește, va fi necesară o finanțare suplimentară a fondului.

Această creștere a costurilor poate fi transferată ulterior în prețul final al polițelor RCA, afectând bugetul tuturor șoferilor, o situație care, deși posibilă, nu este încă actuală, dar rămâne o amenințare latentă.

Un alt aspect relevant este legătura dintre lipsa asigurării și politica de prețuri. În perioada imediat următoare falimentului companiei Euroins, Autoritatea de Supraveghere Financiară a invocat faptul că trei din zece mașini asigurate din România nu aveau o acoperire RCA valabilă ca unul dintre motivele principale pentru plafonarea tarifelor RCA.

Această măsură a fost luată pentru a menține accesibilitatea asigurării obligatorii.

Datele oficiale transmise presei de Biroul Asigurătorilor Auto din România (BAAR) evidențiază impactul financiar al acestor accidente: în primele șase luni ale anului curent, s-au deschis aproximativ 1.600 de dosare de daună pentru incidente cauzate de șoferi ale căror mașini nu aveau asigurarea obligatorie, fie pe teritoriul României, fie în străinătate.

Suma totală a despăgubirilor plătite pentru aceste cazuri a atins 13,7 milioane de euro, o cifră semnificativă care ilustrează greutatea economică a neconformității.

Pentru a înțelege mai bine mecanismul de verificare și sursele posibilelor erori, este util să explicăm cum funcționează accesul public la informații. Orice cetățean poate verifica stadiul asigurării RCA a unui autoturism prin intermediul platformei AIDA, gestionată de BAAR.

Sistemul permite căutarea bazată pe două criterii distincte: seria de caroserie (cunoscută și sub denumirea de serie VIN) sau numărul de înmatriculare.

Procesul este simplu: utilizatorul selectează data pentru care dorește verificarea, confirmă acordul pentru prelucrarea datelor personale și confirmă că nu este un robot, apăsând apoi butonul de căutare.

În cazul în care polița este validă, sistemul afișează data emiterii, termenul de expirare și numele companiei de asigurare care a emis contractul.

Este de reținut că baza de date AIDA stochează și afișează informații din ultimii cinci ani anteriori anului în curs, oferind o istoric relativ recent al acoperirii.

Ca parte a unei investigații jurnalistice, a fost realizat un experiment practic în trafic pentru a testa consistența datelor. Pe un bulevard aglomerat din București, s-au fotografiat din fața unei treceri de pietoni aproximativ 50 de mașini aflate în mișcare. Bazându-se pe numerele de înmatriculare capturate, s-au efectuat verificări în baza de date AIDA pentru a confirma existența unei polițe RCA valide. Rezultatele au fost revelatoare: cinci dintre cele 50 de vehicule, inclusiv o mașină electrică Tesla, o Dacia Duster gri, o Dacia Duster albă, o BMW de culoare vișinie și un Hyundai, figurau ca neavând o poliță RCA validă la data de 10 septembrie.

Deoarece mașinile se aflau în trafic, nu a fost posibilă verificarea și după seria de caroserie (VIN), ceea ce lasă o mică marjă de incertitudine, deoarece există situații excepționale în care verificarea după numărul de înmatriculare poate indica lipsa asigurării, în timp ce verificarea după VIN o confirmă.

Pentru a elimina această ambiguitate, experimentul a fost extins către mașinile

Pentru a elimina această ambiguitate, experimentul a fost extins către mașinile parcate, unde era vizibilă seria de caroserie în parbriz. Au fost fotografiate 20 de autoturisme parcate, iar pentru fiecare s-au făcut verificări duble: atât după numărul de înmatriculare, cât și după seria VIN. Din acest eșantion, două mașini nu aveau o poliță RCA validă indiferent de metoda de căutare.

În alte două cazuri, a apărut o discrepanță: verificarea după seria VIN a indicat existența unei polițe valide, în timp ce căutarea după numărul de înmatriculare sugera absența acesteia.

Lista detaliată a celor 20 de mașini verificate include: o Kia asigurată la Axeria Iard, o Kia asigurată la Groupama, un SUV Volkswagen asigurat la Axeria Iard, un Hyundai asigurat la Groupama, un Ford asigurat la Grawe, un Volkswagen asigurat la Axeria Iard (confirmat prin VIN, dar lipsă prin număr de înmatriculare), un Hyundai asigurat la Omniasig VIG, un Subaru asigurat la Omniasig, un Volkswagen asigurat la Grawe, o Toyota asigurată la Grawe, un Ford asigurat la Axeria Iard, o Skoda maronie fără RCA prin ambele metode, un Opel asigurat la Axeria Iard, o Skoda roșie fără RCA prin ambele metode, un Opel asigurat la Grawe, o Skoda albastră asigurată la Grawe (confirmată prin VIN, dar lipsă prin număr de înmatriculare), o Audi asigurată la HD Insurance, o Toyota asigurată la Allianz-Țiriac (confirmată prin VIN, dar lipsă prin număr de înmatriculare), un Ford asigurat la Groupama și un Volkswagen asigurat

Analiza distribuției asigurărilor din acest eșantion arată o predominanță a polițelor emise de Axeria Iard, un asigurător supravegheat din Franța, care ocupă locul al treilea pe piața RCA în primul trimestru al anului, și de Grawe, situat pe locul al optulea. Restul vehiculelor erau asigurate la Groupama, liderul pieței RCA, la Allianz-Țiriac, al doilea jucător major, și la HD Insurance, un asigurător străin supravegheat din Cipru, aflat pe locul al șaselea în clasament.

De ce apar astfel de discrepanțe în baza de date? Surse din industria asigurărilor, care au preferat anonimatul, au oferit explicații tehnice pentru Profit. ro. Explicația principală ține de procesul de achiziție a unui vehicul second-hand sau nou. Când un client cumpără o mașină, asigurătorul emite o poliță RCA necesară pentru efectuarea înmatriculării sau a transferului de proprietate.

Această poliță este inițial emisă fără a fi asociată cu un număr de înmatriculare, deoarece acesta urmează să fie atribuit sau schimbat la Direcția Regim Circulație Rutieră (DRPCIV).

După finalizarea procedurilor administrative, unii clienți revin la asigurător pentru a actualiza datele poliței cu noul număr de înmatriculare, în timp ce alții nu fac acest pas.

În consecință, dacă o căutare este efectuată strict după numărul de înmatriculare, polița poate fi ratată, deoarece în sistemul intern ea este încă asociată doar cu seria VIN sau cu datele anterioare.

Mădălin Roșu, președintele BAAR, a comentat situația, afirmând că datele disponibile nu indică un fenomen generalizat de întârziere în raportarea polițelor în AIDA. El a precizat că, conform analizelor recente privind timpul de încărcare a documentelor în baza de date, comparativ cu data intrării în vigoare, aproximativ 98% dintre polițele RCA sunt încărcate înainte sau cel târziu în ziua intrării în valabilitate.

Președintele BAAR a menționat că atunci când un vehicul nu este identificat prin interogarea după numărul de înmatriculare, cauza poate fi diversă: fie este vorba despre o poliță emisă pentru înmatriculare pentru care procesul nu s-a finalizat, fie numărul de înmatriculare nu a fost încă asociat în evidențe.

De asemenea, pot exista situații punctuale legate de actualizarea sau corectarea unor informații din poliță, care pot influența temporar rezultatul căutării.

Vicepreședintele ASF, Sorin Mititelu, a reacționat la aceste constatari, subliniind importanța protecției financiare a proprietarilor.

El a afirmat că datele oficiale, prezentate și în rapoartele trimestriale ale autorității, indică faptul că pentru aproximativ 25% dintre vehiculele înmatriculate, proprietarii nu dețin o asigurare RCA validă.

Mititelu a insistat asupra faptului că, în esență, cei care rămân neprotejați financiar sunt chiar proprietarii acestor vehicule neasigurate.

El a adăugat că, în nicio situație, În plus, vicepreședintele ASF a subliniat rolul BAAR în gestionarea Fondului Victimelor Străzii, un mecanism de protecție socială și financiară.

Acest fond este finanțat prin alocarea unei cote din sumele încasate de asigurători din RCA.

Pentru a recupera sumele plătite din acest fond pentru accidentele cauzate de mașini neasigurate, BAAR va iniția acțiuni în instanță împotriva șoferilor sau proprietarilor vinovați, urmărind recuperarea banilor cheltuiți din fondul comun.

Această mișcare strategică vizează echilibrarea conturilor fondului și descurajarea neconformității, transformând lipsa asigurării dintr-un avantaj aparent într-o pierdere financiară potentială pentru proprietarul lăsului. Astfel, sistemul încearcă să închidă bucla de responsabilitate, asigurând că costurile accidentelor cauzate de neatenție sau neglijență administrativă nu cad exclusiv pe umerii celorlalți participanți la trafic sau pe fondul național, ci sunt redistribuite celui care a omis obligația sa legală.