Adrian Nica subliniază importanța volumului financiar!
Procesul de recuperare a taxei pe valoarea adăugată suferă o transformare majoră în urma adoptării unor reglementări noi, menite să rafineze modul în care autoritatea fiscală abordează riscul de fraudă. Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Adrian Nica, a detaliat mecanismele acestor schimbări într-un interviu radiofonical recent, oferind perspective clare asupra modului în care sunt evaluate cererile de restituire a sumelor negative.
Dobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salarii
expansiunea europeană depinde de o finanțare externă
Meta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge Analytica
Victor Căpitanu: de la afacere cu bani împrumuți la companie listată la bursăDiscuțiile au avut loc în cadrul unui podcast condus de jurnalistul Vlad Mercori, un format care a permis o analiză aprofundată a noilor proceduri.
Contextul normativ este complex, având în vedere că instituția a emis inițial Ordinul cu numărul 1.123 din anul 2026, document care a stabilit cadrul pentru tratarea deconturilor cu sold negativ și pentru opțiunea de a solicita banii înapoi.
Totuși, pentru a elimina orice ambiguitate, Fiscul a intervenit ulterior printr-un act normativ suplimentar, respectiv Ordinul nr. 1.425/2026, intrat în vigoare oficial în data de 19 octombrie, zi de luni. Această mișcare legislativă vizează clarificarea situațiilor specifice în care o firmă este considerată a avea un nivel ridicat de risc, declanșând astfel verificări fiscale punctuale.
Adrian Nica a subliniat importanța volumului financiar în joc, menționând că bugetul statului alocat lunar pentru aceste restituii se apropie de suma de un miliard de euro. Această cifră uriașă justifică necesitatea unei vigilente sporite în identificarea tranzacțiilor dubioase.
Conform explicațiilor șefului ANAF, logica nouă este directă: dacă bazele de date ale agenției nu semnalează anomalii pentru un contribuabil, cererea de rambursare este procesată fără întârzieri majore.
În contrapartid, existența unor indicatori negativi, numiți „red flags”, activează mecanismul de control. Acești semnalizatori sistemice ridică suspiciuni și pot duce la blocarea temporară a fondurilor până la clarificarea situației.
Tehnologia joacă un rol central în această ecuație; sistemele informatice avansate, precum e-Factura și SAF-T, oferă autorității fiscale o vizibilitate în timp real asupra circulației mărfurilor și serviciilor, facilitând detectarea rapidă a comportamentelor fiscale nesănătoase.
Verificările se limitează la aspecte specifice, nu la toată activitatea!
Un exemplu ilustrativ, prezentat de conducerea agenției, privește o companie care solicită restituirea TVA-ului, dar care a achiziționat input-uri de la un partener comercial cu un istoric fiscal problematic. Scenariul descris implică o situație în care factura primită de la acest furnator cu probleme reprezintă peste 20% din totalul taxei solicitate spre rambursare.
Dacă furnizorul respectiv nu își declară veniturile sau a închis activitatea fără a liquida obligațiile, ANAF nu mai accorde automat suma, ci trimite o echipă de control specializată.
Scopul acestei intervenții nu este o audiere generală a firmei solicitante, ci o investigare strict limitată la aspectele legate de taxă. Șeful Fiscului a explicat că inspectorii vor verifica concret cum a fost efectuată tranzacția cu entitatea „dispărută” din sistem.
Solicitanții sunt invitați fie să demonstreze validitatea serviciului prestat sau al mărfii livrate, fie să renunțe voluntar la acel segment din suma totală dacă recunosc implicația în lanțul de valori.
Se pune accent pe specificitatea verificărilor, care nu se extind la întreaga activitate economică a firmei, ci se concentrează exclusiv pe „povestea cu TVA-ul”. Adrian Nica a menționat că, deși întreprinzătorii români tind să caute mereu cele mai avantajoase soluții fiscale, similar cu alți cetățeni europeni care urmăresc maximizarea profitului, noua infrastructură digitală asigură o abordare mai precisă.
Niciun control încheiat nu mai este o formalitate largă, ci un exercițiu de justificare punctuală, conform prevederilor legislative actuale.
De exemplu, dacă o firmă justifică cumpărarea a 20 de camioane de cărămidă de la un vânzător greu de localizat, dar care a emisy facturi prin platforma e-Factura, noul ordin cere o explicație detaliată a acestui flux.