Oricine a activat în retail cunoaște realitatea pieței?
O practiciană a dreptului specializată în audituri și verificări fiscale a adus în atenție, printr-un comunicat publicat luni pe platforma dedicată mediului de afaceri StartupCafe. ro, o serie de practici inedite constatate în urma analizării unui act de inspecție emis în tetraluna octombrie 2026. Este vorba despre o tendință îngrijorătoare a Fiscului: ștergerea sistematică a cheltuielilor alocate promovării și a taxei pe valoarea adăugată aferentă, sub pretextul că documentația de susținere nu întrèsege rigorile legale pentru a fi considerată probă validă.
ANAF blochează rambursarea TVA dacă furnizorii au probleme fiscale
profit de 1,48 miliarde de lei și 72 de miliarde finanțate în nouă luni
UniCredit a câștigat 1,48 miliarde de lei în România în primele nouă luni
Kaufland pregătește masa de Crăciun: campanii agresive și cifre record în 2025Experta subliniază că oricine a activat vreodată în sectorul de retail cunoaște realitatea pieței: vizibilitatea nu se măsoară prin cronometrarea orelor de muncă, ci prin amplasarea produselor, cataloagele editate și imaginile din timpul campaniilor publicitare, probe pe care însă inspectorii fiscali le resping ca fiind insuficiente.
Mai mult, situațiile întâlnite scot la iveală raționamente greu de acceptat din punct de vedere economic. Avocata a dat exemplul unei spețe în care o cheltuială de marketing a fost respinsă pe motiv că „nu e justificată economic” din cauză că societatea comercială înregistra beneficii modeste.
Prin urmare, un agent economic care deja se confruntă cu dificultăți financiare primește o lovitură capitală sub forma unui supliment de plată stabilit prin decizie de impunere.
Cum înțelege ANAF documentul justificativ?
O altă eroare gravă semnalată vizează modul în care ANAF înțelege documentul justificativ.
Instituția pretinde eronat că mesajele electronice și agendele întâlnirilor virtuale nu respectă rigorile stabilite prin OMFP 2634/2015, motivând că acestora le lipsesc atributele obligatorii, cum ar fi denumirea clară a înscrisului, identificarea părților implicate ori semnăturile olografe.
Specialista atrage atenția asupra unei confuzii majore pe care o fac reprezentanții statului între documentele justificative și mijloacele de probă. În timp ce actele primare (facturile și contractele) stau la baza înregistrărilor în contabilitate și trebuie neapărat să respecte cerințele minimale din OMFP 2634/2015, dovezile menite să ateste realitatea serviciilor prestate pot lua orice formă – o gamă variată și în continuă evoluție tehnologică, incluzând date informatice sau mărturii.
Situația devine și mai absurdă în condițiile în care dialogul final cu contribuabilii se poartă în mediul digital. Chiar organele de control, după ce poartă discuțiile online, concluzionează că emailurile schimbate, fotografiile de ecran din timpul convorbirilor video sau fișierele text generate automat de aplicații nu demonstrează că firma a beneficiat vreodată de serviciile respective.
Reprezentanta casei de avocatură susține că prioritatea ANAF ar trebui să fie combaterea evaziunii reale și depistarea celor care ignoră complet dările către bugetul de stat, nu amendarea acelor antreprenori care încearcă, prin mijloace absolut legale, să își dezvolte propriile afaceri.
