Băncile invocă conformitatea cu regulile
Cele trei mari bănci din România – UniCredit, Raiffeisen și Banca Transilvania – au anunțat oficial că vor ataca în instanță decizia Consiliului Concurenței din dosarul ROBOR. Prin comunicate separate, instituțiile confirmă intenția de a contesta sancțiunea, argumentând că au respectat integral normele legale și de reglementare pe parcursul întregului proces de stabilire a ratei de referință.
Moody's salvează Franța de la o retrogradare dureroasă!
Avuția sau banii cash care îți aduc îmbogățirea
Salariul minim net ajunge la 2.699 lei din iulie 2026
Media salarială netă din august 2026: 5.688 de leiConform documentului transmis de UniCredit Bank SA, instituția a primit pe 28 septembrie 2026 decizia de sancționare, împreună cu motivarea detaliată. Aceasta a fost emisă în urma anchetei inițiate din oficiu în 24 octombrie 2022. Investigația viza o presupusă înțelegere sau practică concertată dintre cele zece bănci participante la procedura de „fixing”, prin care ar fi fost fixată coordonat valoarea ROBOR. UniCredit reiterează conformitatea sa cu toate cerințele legale și afirmă că va folosi toate căile legale disponibile, inclusiv recursul în instanțele competente, pentru a demonstra temeinicia argumentelor și probelor sale, având încredere că acestea vor fi evaluate corect în cadrul procedurilor judiciare.
Cea mai mare amendă din istoria concurenței
Raiffeisen Bank SA a informat, de asemenea, investitorii prin intermediul Bursei de Valori că, în aceeași dată, 28 septembrie 2026, Consiliul Concurenței le-a comunicat oficial decizia de sancționare și motivarea acesteia. Reprezentanții băncii susțin că hotărârea nu introduce noutăți față de informațiile făcute publice anterior, în luna iunie 2026. În absența oricărei dovezi concrete a încălcării legii sau a unei înțelegeri privind cotațiile ROBOR la care ar fi participat, Raiffeisen Bank România respinge ferm sancțiunea. Băncile participante la stabilirea ROBOR operează într-un mecanism strict reglementat, bazat pe reguli tehnice clare, stabilite și monitorizate de Banca Națională a României. Transparența cotațiilor este considerată o componentă fundamentală a acestui sistem, nu o alegere discretională a băncilor.
Astfel, Raiffeisen va contesta decizia, solicitând instanței anularea acesteia, cu încrederea că se va confirma legalitatea și responsabilitatea acțiunilor sale.
Banca Transilvania menține, la rândul ei, poziția susținută în cursul investigației, declarând că întreaga sa conduită a fost aliniată la cerințele legale care guvernează funcționarea pieței bancare. Instituția va demara toate demersurile procedurale necesare pentru a-și apăra viguros poziția, folosind pe deplin drepturile acordate de lege, fiind convinsă că soliditatea argumentelor sale va conta în fața instanțelor competente.
BNR estimează pierderi de peste 700 de milioane
Contextul acestei dispute juridice este dat de anunțul făcut de Consiliul Concurenței în 7 iunie 2026, când a publicat rezultatele anchetei privind dosarul ROBOR, aplicând cea mai mare amendă din istoria cazurilor de concurență. Cele zece bănci implicate în calcularea indicatorului de referință pentru dobânzi au fost sancționate cu o sumă totală de 3,73 miliarde de lei, echivalentă cu 710 milioane de euro, pentru schimbarea de informații confidențiale în perioada de fixing. La aflarea acestei decizii din vară, conducătorii bancari și-au exprimat dezacordul total, respinzând unanim concluziile și sancțiunile, cu intenția de a le contesta nu doar în instanțele românești, ci și pe plan internațional.
În paralel, Banca Națională a României a analizat impactul potențial al sancțiunilor impuse de Consiliul Concurenței asupra băncilor implicate în stabilirea ROBOR. Autoritatea monetară anticipează că, în cazul în care clienții vor acționa băncile în instanță pe baza acestei decizii, instituțiile de credit ar putea înregistra pierderi semnificative pe termen mediu și lung, estimând că aceste pierderi ar putea depăși 700 de milioane de lei. Această evaluare subliniază gravitatea consecințelor financiare pe care le poate avea conflictul juridic dintre bănci și autoritatea de concurență, amplificând tensiunea în jurul dosarului ROBOR și punând în balanță interesele multiple ale participanților de pe piața financiară.