Salariul minim net ajunge la 2.699 lei din iulie 2026

Ce prevedea inițial calendarul acestei schimbări?

Ministrul Muncii a confirmat recent că pragul inferior al veniturilor brute pentru angajați va urca la 4.325 lei pe lună începând cu data de 1 iulie 2026, o decizie luată prin hotărâre de guvern. Această ajustare ridică cu 275 de lei suma netă lunară, aducând încasările totale la 2.699 lei, după reținerea sumei de 200 lei. În comparație cu nivelul din luna iunie, când referința era de 4.050 lei, creșterea procentuală a valorii brute este de 6,8%.

Detaliile tehnice ale noii scheme de remuneration includ un tarif orar de 25,949 lei, calculat pe baza unui program mediu de 166,667 ore lucrate în fiecare lună.

La momentul publicării comunicatului oficial, datat 12 martie 2026, numărul de salariați care primeau exact salariul minim brut era de 831.382. Totuși, estimările instituționale sugerează că impactul acestei majorări se va simți într-un cerc mult mai larg, ajungând la 1.759.027 de muncitori. Petre-Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a subliniat importanța socială a acestei măsuri.

El a afirmat că a militat pentru creșterea acestui indicator deoarece, pentru sute de mii de cetățeni, salariul minim nu este doar o cifră statistică, ci sursa principală de existență zilnică.

Manole a susținut că muncitorii onesti merită o viață demnă, iar majorarea oferă o siguranță suplimentară, o putere de cumpărare sporită și o protecție împotriva exploatării sau a muncii neoficiale.

Rolul statului, conform ministrului, este de a sta de partea celor care muncesc, asigurându-le protecția și șansa la un nivel de trai mai bun.

Pe lângă modificările salariale, atenția s-a îndreptat și către calendarul reformei fiscale privind proprietățile. Guvernul a amânat implementarea bazei de impozitare bazate pe valoarea de piață pentru case și terenuri, o schimbare care inițial fusese planificată pentru anul 2027.

Anunțul a fost făcut în ziua de luni, 19 octombrie 2026, în contextul audierilor parlamentare. Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a clarificat poziția oficială, declarând explicit că noul sistem nu va intra în vigoare din 2027.

El a menționat că existau multe speculații și dezbateri neclarificate privind tipul de impozitare aplicabil anul viitor, dar certitudinea a fost că termenul nu va fi respectat inițial.

Nazare a explicat că termenul limită pentru această reformă a fost negociat și modificat în urma consultărilor purtate cu Comisia Europeană. Detaliile concrete a ceea ce va fi aplicat efectiv în 2027 vor fi stabilite abia în momentul elaborării bugetului de stat. De asemenea, platforma digitală destinată evaluării proprietăților mai are aspecte tehnice și procedurale care necesită reglementare. Ministrul a reiterat că mecanismul digital este esențial pentru a evita evaluarea fizică, casă cu casă și apartament cu apartament, a milioanelor de imobile din țară.

Inițial, calendarul legat de această schimbare era strâns legat de data de 1 ianuarie 2027 și de funcționalizarea platformei e-Proprietatea. Reforma face parte din jalonul 237 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document aprobat de Comisia Europeană în 2024. La nivel local, procesul de stabilire a taxelor are propriile sale termene rigide. Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a explicat într-o intervenție la televiziune că, chiar dacă sistemul ar fi gata în 2027, acesta nu ar putea influența calculul noilor impozite, deoarece aceste taxe trebuiau să fie deja aprobate de consiliile locale la finalul anului 2026.

Ea a adăugat că multe localități din România au intrat deja în dezbaterea publică a taxelor pentru anul 2027.

Primarul a mai precizat că cadrul legal existent înainte de investirea Guvernului Niculescu, împreună cu termenele stricte de calcul și aprobare, împiedică aplicarea noului model de taxare în 2027, poziție susținută și de declarațiile ministrului Finanțelor în plenul comisiilor.

Dacă reforma ar fi fost aplicată, ar fi avut loc o schimbare fundamentală a bazei impozabile. Actualul sistem generează o valoare teoretică inferioară prețurilor reale de pe piața imobiliară. Noul mecanism ar fi înlocuit această bază cu o estimare apropiată de prețul de vânzare al imobilului. Consiliile locale ar fi aplicat apoi cotele de impozitare, respectând pragul minim legal. Pentru evaluări, se prevăd grilele notariale, care oferă repere orientative actualizate anual, diferind în funcție de stradă, zonă și categoria imobilului, și sistemul e-Proprietatea. Platforma Ministerului Finanțelor ar centraliza datele despre vânzări provenite de la notari și cadastru, generând hărți de valori pe baza tranzacțiilor anterioare.

Programul de guvernare actual include introducerea graduală a impozitării la valoarea de piață, însă impozitele pentru case și apartamente au crescut deja în 2026, printr-un mecanism distinct. Creșterea a fost de la 1,8 până la 3 ori, consecință a stabilirii unei valori de referință de 2.677 lei pe metru pătrat în Codul fiscal.

Cum depășește prețul de piață valoarea de 1?

Pentru clădirile nerezidențiale care nu au o evaluare valabilă, cota aplicabilă este de 2%. Un exemplu concret al impactului fiscal a fost descris într-un memoriu transmis autorităților de Alina Wolfe Murray. Ea a prezentat cazul unei clădiri de familie din Piatra Neamț, folosită de trei firme mici și o spălătorie auto.

Conform Codului fiscal, valoarea era de 500.000 euro, ceea ce ar fi implicat un impozit anual de 10.000 euro fără o evaluare specifică. Cu toate acestea, evaluarea realizată în 2026 a stabilit o valoare reală de 180.000 euro.

Guvernul anterior făgăduise menținerea impozitelor pe proprietate în 2027 și oferea primăriilor posibilitatea de a reduce cotele odată cu schimbarea bazei de calcul.

Însă modificările din Codul fiscal adoptate în 2025 au impus ca pentru 2026 cotele să fie cel puțin egale cu cele din anul precedent.

Avocatul Gabriel Biriș a oferit un calcul orientativ pentru o casă cu parter și etaj, de 150 de metri pătrați, construită în anii 1930 într-o zonă scumpă a Bucureștiului.

Prețul de piață al proprietății depășește 1 milion de euro, iar impozitul anual curent este de 1.044 lei. În scenariul propus de Biriș, o evaluare de 5 milioane de lei ar duce la un impozit pe clădire de 5.000 de lei. La aceasta se adaugă o taxă pe lux de 0,9%, aplicată peste pragul de 2,5 milioane de lei, generând încă 22.500 de lei.

Totalul orientativ al impozitului anual ar fi de 27.500 de lei, sumă reprezentând formula amânată, nu o obligație fiscală stabilită definitiv pentru 2027. Pentru un pensionar cu venit lunar sub 4.000 de lei, această sumă echivalează cu pensia acumulată în șase sau șapte luni. Biriș a criticat pe LinkedIn o lege care ar forța un cetățean să își vândă casa natală pentru a plăti impozitul, considerând-o nedreaptă.

Alina Wolfe Murray, care are obligații fiscale atât în Sectorul 1 din București, cât și în Piatra Neamț, a comparat impozitarea ipotetică a unor spații industriale de 100 de metri pătrați. Folosind studiile notariale pentru 2026, publicate de Uniunea Națională a Notarilor Publici, și cotele primărie, rezultatele variază semnificativ în funcție de localitate.

La Piatra Neamț, impozitul calculat ar fi de 2.504 lei, bazat pe o valoare de referință de 602 euro pe metru pătrat (aproximativ 3.130 lei) și o cotă de 0,8%.

Pe Bulevardul Expoziției, din București, calculul indică 255 lei, la o valoare de referință de 1.274 lei pe metru pătrat și o cotă de 0,2% din Sectorul 1.

La Cluj-Napoca, impozitul rezultat ar fi de 320 lei, pentru o evaluare de 1.600 lei pe metru pătrat.

Potrivit analizei ZF. ro, în zona A, studiile notariale indică pentru spațiile industriale valori care variază de la 900 lei pe metru pătrat la Sfântu Gheorghe până la 1.800 lei pe metru pătrat la Oradea. Pentru construcțiile industriale din zidărie din Moldova, reperul este de 444 euro pe metru pătrat în Bacău și de 1.400 euro pe metru pătrat în Iași, echivalentul a aproximativ 7.280 lei pe metru pătrat.

În cazul Bucureștiului, spațiile industriale construite după 2011 au repere de evaluare care merg de la 128 euro pe metru pătrat pe Șoseaua Colentina până la 360 euro pe metru pătrat pe Șoseaua Pipera.

Alina Wolfe Murray a încheiat memoriul cerând reguli unitare pentru studiile notariale și cote legate de venitul mediu net, posibilitatea plății lunare a impozitului și începerea dezbaterii publice în octombrie, înainte de perioada de votare a cotelor de consiliile locale din preajma Crăciunului.

În timpul audierilor din 19 octombrie, ministrul interimar Alexandru Nazare a enumerat prioritățile pentru viitorul imediat: pregătirea bugetului pe 2027, protejarea investițiilor, menținerea cotei unice și consolidarea credibilității României în fața agențiilor de rating. Propunerea sa pentru conducerea Ministerului Finanțelor a fost aprobată cu 33 de voturi, deschizând calea pentru implementarea acestor strategii fiscale și salariale în perioada următoare.