Leul intră din nou sub presiune: ce poate face BNR pentru a stabiliza cursul euro-leu?

Banca centrală poate tempera, dar nu opri oscilațiile!

Presiunea exercitată asupra monedei românești s-a intensificat recent, punând în evidență o serie de vulnerabilități complexe care depășesc simpla fluctuație a cotației euro-leu.

Analiza detaliată a situației, oferită de Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, arată că deprecierea actuală nu este un eveniment izolat, ci un test sever pentru întreaga structură economică, afectând direct costurile importurilor, condițiile de creditare și puterea de cumpărare a consumatorilor.

Factorii care alimentează această tensiune includ nu doar cursul valutar, ci și reducerea rezervelor de aur și valută ale băncii centrale, forțarea dolarului american și persistența incertitudinii pe plan politic.

Contextul anului 2026 a fost marcat de două episoade distincte de slăbire a leului față de moneda unică europeană. Primul s-a manifestat în perioada primăverii, iar al doilea se desfășoară în prezent, în sezonul toamnei. Această dinamică s-a produs pe fondul unei prudențe crescute a investitorilor, care își pierd răbdarea într-un mediu global sensibil la semnalele de avertisment. Incertitudinile fiscale și politice au contribuit, într-o manieră previzibilă, la apariția unor perioade de fragilitate accentuată a cursului de schimb.

Orice element negativ, precum noutățile privind scăderea rezervelor, care indicau posibile intervenții pentru protejarea cursului în luna septembrie, sau eșecul unei noi încercări de constituire a executivului, a avut potențialul de a declanșa reacții imediate pe piața valutară.

Banca Națională a României (BNR), menținându-se fidelă unei strategii de flotare gestionate, continuă să fie activă în piață, având rolul de a amortiza mișcările bruște ale cursului.

Capacitatea băncii centrale de a tempera oscilațiile este reală, însă ea nu deține capacitatea de a le opri complet. Deși rezervele existente sunt considerate adecvate, valoarea lor totală de 60,06 miliarde de euro, cu o scădere remarcabilă de 4,805 miliarde de euro doar în luna septembrie, nu poate fi cheltuită exclusiv pentru susținerea cursului valutar.

Prezența constantă a BNR nu este capabilă să contracară pe termen lung ajustările macroeconomice necesare economiei.

Cursul de schimb funcționează simultan ca un indicator de sănătate economică și ca un mecanism de reglajare, iar un euro mai puternic tendințe de a reduce apetitul pentru bunurile importate.

Deși procesul este dureros pentru cetățeni și firme, restrângerea accesului la bunuri și servicii ajută la reducerea deficitului extern. În primele șapte luni ale anului, balanța comercială a înregistrat un deficit de 19,276 miliarde de euro, o scădere de 1,1% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, după ce în lunile inițiale ale anului retragerea fusese de 6,2%.

Această direcție a fost o sursă de îngrijorare, mai ales având în vedere faptul că deficitul de cont curent estimat pentru acest an este de 6,8% din PIB, un nivel considerat foarte ridicat.

Pentru context, Polonia se află la 2%, iar Ungaria la 0,1% din PIB, conform datelor prezentate de reprezentantul XTB România.

Pentru context, Polonia se află la 2%, iar Ungaria

Un alt aspect critic, subliniat de Claudiu Cazacu, este pierderea terenului de către leu față de un euro care este, la rândul său, mai slab în fața dolarului american.

Cotația dolar-leu a urcat cu 10,3% în cursul acestui an, un ritm dublu față de creșterea de 5,12% înregistrată de cuplul euro-leu. Chiar dacă zona euro rămâne principalul partener comercial al României, un dolar mai scump are consecințe majore asupra prețurilor la petrol, combustibili și gaze importate, precum și asupra materielor prime, produselor electronice, echipamentelor industriale și medicamentelor provenite din Asia.

În plus, aprecierea monedei americane crește costul rambursării datoriilor exprimate în dolari, fie ele ale companiilor sau ale statului.

Așteptările indică o continuă creștere a dobânzilor atât în Statele Unite, cât și în zona euro, ceea ce face ca investițiile în lei să devină mai puțin atraktive.

Decizia privind politica monetară aparține BNR, iar așteptările actuale se concentrează pe menținerea ratei dobânzii la 6,5%. Posibila depreciere a cursului ar putea face obiectul dezbaterilor în comunicatul de presă programat pentru joi, cu detalii suplimentare așteptate în luna noiembrie. Semnalele recente sugerează o atenție sporită a băncii centrale față de stabilitatea ratelor dobânzilor raportate la cursul de schimb. Având în vedere nivelul ridicat al datoriei publice, România simte impactul scumpirii creditării, care erodează resursele bugetare limitate. Deși BNR nu părăsește piața, este posibil ca aceasta să accepte o flexibilitate mai mare a cursului valutar.

Proiecțiile privind pragul de 5,5 lei pentru un euro în următoarele luni sunt variate.

Estimarea CFA România indică un interval de 5,4-5,5 lei pentru un euro la finalul anului 2027, limita inferioară putând fi atinsă chiar în acest an.

Dacă luăm în considerare inflația din România, mai ridicată decât media zonei euro, cursul de schimb a rămas în urmă, ceea ce înseamnă că, din perspectiva acestui indicator, leul este supraevaluat.

Estimările pieței se încadrează într-o plajă largă, notează Claudiu Cazacu.

O analiză HSBC, bazată pe un calcul teoretic care ia în considerare media estimărilor pentru cursul de schimb efectiv real (REER), sugerează că nivelul de echilibru ar fi de 5,84.

Anul trecut, guvernatorul BNR menționa o supraevaluare a leului de sub 5%. Dacă aplicăm o marjă de toleranță de 5% față de nivelul de echilibru derivat din REER, obținem o valoare de referință de 5,54.