Cine e de vină pentru saltul ROBOR?
Autoritățile monetare românești țin încă la argumentele vechi, după ce organismul de supraveghere a concurenței a sancționat băncile pentru modul în care s-a stabilit ROBOR. Poziția a fost reafirmată după o dezbatere de televiziune, unde a revenit în prim-plan vechiul citat al lui Mugur Isărescu: „băncile au sărit calul”.
Coca-Cola HBC: vânzările din România scad pe fondul unui mediu de consum dificil
ING România anunță restructurare ce va afecta aproape 80 de angajați și oferă oportunități de mobilitate internă
ANAF anulează datoriile de TVA ale firmelor cu cod fiscal anulat
Bursele europene urcă după victoria democraților în SUADeclarația datează din perioada în care ROBOR a crescut brusc, împins de inflația globală și de majorările ratei de politică monetară.
În noul comunicat, banca centrală subliniază că saltul ratelor nu se pune exclusiv pe seama băncilor. Este rezultatul unei conjuncturi complexe, cu presiuni inflaționiste la nivel mondial, care a forțat creșterea dobânzilor pentru aproape toate monedele și valutele regionale.
BNR detaliază punctele-cheie ale poziției sale față de ancheta Consiliului Concurenței.
Ce reguli concurențiale ar fi încălcate?
Se pune sub semnul întrebării care dispoziții din legislația concurențială ar fi încălcate, mai ales când Consiliul recunoaște că regulile BNR privind calculul ROBOR sunt corecte și au fost respectate.
Există o contradicție evidentă dacă normele de concurență încălcate sunt în conflict cu regulile băncii centrale.
Se face referință și la declarația șefului Consiliului Concurenței, care a precizat că nu a fost un cartel clasic, ci o lipsă de transparență în cotații. BNR consideră paradoxal că lipsa transparenței ar fi un comportament anticoncurențial, tocmai opacitatea distorsionează competiția.
Președintele Consiliului a afirmat că înțelegerile dintre bănci au dus la o creștere a ROBOR cu „fracțiuni de procent”. BNR contrazice: se poate susține și invers, că indicele a scăzut mai mult decât ar fi trebuit, așa cum s-a întâmplat în anii următori.
Cât a crescut de fapt ROBOR?
Mișcările ROBOR se încadrează de regulă într-o marjă de plus sau minus un procent în jurul ratei de politică monetară.
Până acum, Consiliul Concurenței nu a emis nicio răspuns oficial la aceste clarificări.
Totuși, Bogdan Chirițoiu, șeful organismului, a publicat recent un articol în care susține că indicii de dobândă din Ungaria și Polonia, și indicatorul EURIBOR, funcționează diferit de ROBOR, în sensul că nu sunt la fel de transparenți în modul în care sunt calculați.
Prin acest comunicat, BNR reafirmă că poziția sa rămâne neschimbată de la 11 iunie 2026. Clarificările sunt actuale și pot fi invocate de jurnaliști ori de câte ori tema revine în spațiul public. Documentul complet e pe site-ul oficial al băncii centrale.