Cum vor evolua viitor indicatorii de prețuri?
Autoritățile monetare de la București au decis să mențină regimul de flotare controlată al monedei naționale, o poziție care persistă în ciuda faptului că flexibilitatea cursului de schimb s-a accentuat. Proiecțiile indicate de Banca Comercială Română sugerează că indicele prețurilor la consum ar putea înregistra un nivel de 6,9 la sută până la închiderea exercițiului financiar din 2026.
Focality Iași: câștiguri în creștere, detalii pe Profit Insider
Credite în lei pentru firme: cererea rămâne slabă din cauza dobânzilor mari
Taxele pentru cumpărăturile de pe Temu și Shein se calculează după numărul de articole
Cum ne protejăm de inflație: lecție cu Costin Ciora, marți la 12:00Această estimare reflectă impactul cumulativ al slăbirii leului și al volatilității ridicate impuse de banca centrală asupra mecanismului de ajustare a valorii valutei.
Analiza elaborată de BCR subliniază, de asemenea, așteptările unei ușoare retrageri a produsului intern brut, cu un declin de 0,7 la sută pentru economia națională în cursul anului curent.
În cadrul reuniunii de la mijlocul lunii octombrie, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a optat pentru păstrarea cotei dobânzii de referință la nivelul de 6,50 la sută, o mișcare perfect aliniată cu anticipările pieței financiare. Experții BCR România anticipează ca acest prag să fie conservat cel puțin până în luna mai a anului 2027.
Motivația principală rezidă în persistența inflației de bază, care, conform prognozelor, va reuși să se încadreze în intervalul țintă stabilit de instituția emitătoare abia în ultima perioadă a anului 2027.
Pe planul pieței interbancare, costurile finanțării au înregistrat o creștere în luna septembrie, fenomen determinat de sterilizarea excesului de lichidități prin intervenții directe pe piața valutelor.
Cu toate acestea, contextul monetar global a păstrat o anumită stabilitate, chiar și după deprecierea recentă a leului.
Privind evoluția viitoare a indicatorilor de prețuri, reprezentanții BNR au semnalat că rata anuală a inflației va descrie o curba ascendentă până la finalul anului 2026. Această tendință este alimentată, în mare măsură, de șocurile externe generate de conflictul îndelungat din regiunea Orientului Mijlociu și de seceta severă din acest an, care au pus presiune pe costurile combustibililor, energiei, mărfurilor generale și ale produselor agroalimentare.
La acestea se adaugă și dinamica nefavorabilă a cursului de schimb al monedei românești. Analistul BCR interpretează aceste date ca un semnal clar al unei revizuiri în sus a traiectoriei inflaționiste pe termen scurt. Totuși, banca centrală a evidențiat faptul că, pe termen lung, forțele dezinflaționiste subiacente, susținute de cererea agregată, vor deveni din ce în ce mai vizibile.
Această perspectivă poate fi citită ca o validare suplimentară a ipotezei că un posibil ciclu de scădere a dobânzilor nu se va materializa decât peste o perioadă relativ îndelungată.
Slăbirea leului a fost recunoscută explicit!
Estimările proprii ale BCR indică o proiecție a inflației la nivelul de 6,4 la sută an la an până la sfârșitul perioadei respective. Cu toate acestea, deprecierea recentă a leului și mișcările din prețul materiilor prime denuesc balanța riscurilor spre o creștere a presiunilor prețierei.
Acest scenario duce, probabil, la o recalibrare a previziunii către aproximativ 6,9 la sută, cu excepția situației în care datele finale ale indexului de prețuri la consum pentru luna septembrie vor contrazice semnificativ estimarea internă de 6,6 la sută an la an.
Pentru anul următor, procesul de dezinflație, condiționat de menținerea unei politici fiscale ferme – aspect care depinde crucial de stabilitatea politică –, ar trebui să ofere BNR spațiul necesar pentru adoptarea unei politici monetare mai expansive.
Guvernatorul băncii centrale a menționat, în timpul conferinței de presă din august, că instituția va începe să evalueze posibilitatea reducerii dobânzilor abia după ce inflația va cobora sub nivelul ratei de referință, eveniment anticipat pentru începutul anului viitor.
Slăbirea recentă a leului a fost recunoscută explicit în comunicatul oficial emis în urma ședinței. Deși modificările fine ale funcției de reacție a BNR vor fi detaliate probabil în cadrul conferinței de presă de după ședința din noiembrie, comentariile purtătorului de cuvânt al băncii centrale, făcute în urma aprecierii bruște din joi, au indicat o reechilibrare a priorităților.
Noua abordare acordă o importanță majoră stabilității ratei dobânzii, în detrimentul fixării stricte a cursului de schimb.
Instituția emitătoare a reiterat că regimul de curs de schimb flotant controlat nu a suferat nicio modificare structurală, ci doar modul de gestionare a cursului a devenit mai puțin restrictiv.
Această poziție confirmă declarațiile anterioare ale guvernatorului din luna august, care subliniau existența unei margini de manevră pentru o flexibilitate sporită a cursului, în timp ce evoluția perechii EUR/RON rămâne legată de ritmul corectării fiscale și de echilibrul politic.
Efectul de transmitere al cursului de schimb asupra inflației a fost cuantificat la 0,3 puncte procentuale, ceea ce sugerează că capacitatea de a absorbi o depreciere suplimentară a ronului este limitată.
Cu privire la activitatea economică, BNR a raportat că ultimele date disponibile indică o redresare a dinamicii economice în trimestrul trei din 2026, comparativ cu perioada precedentă. Această recuperare a fost susținută și de rezultatele pozitive ale sectorului agricol, deși a fost însoțită de o deteriorare a tendinței anuale a produsului intern brut.
Această evoluție se aliniază, în esență, cu evaluările actuale ale BCR, care continuă să anticipeze o contracție a economiei cu 0,7 la sută pentru întregul an 2026.
