BNR cere explicații de la Consiliul Concurenței după amendarea bancilor pentru ROBOR

De ce a amendat Consiliul pentru Concurență băncile?

Banca Naţională a României solicită clarificări de la Consiliul pentru Concurenţă, în urma amenzii record aplicate pentru ROBORTIMUL de citire: 4minute, Banca Naţională a României solicită clarificări de la Consiliul pentru Concurenţă, în urma amenzii impuse ratei dobânzii ROBOR. Potrivit purtătorului de cuvânt al Bancii Naţionale, Dan Suciu, aceste clarificări trebuie să elimine incertitudinile şi să nu genereze controverse nefondate.

Noua lege schimbă regulile pentru concediile medicaleCNI primește fonduri de 2,5 miliarde lei pentru spitale și digitalizare în 2026BNR reacționează la decizia Consiliului Concurenței privind manipularea ROBOR de către bănciStartup finlandez de date spațiale valorează peste 10 miliarde euro

Decizia Consiliului pentru Concurenţă referitoare la activitatea bancară pe piaţa monetară, care vizează o procedură tehnică dificilă de înțeles, inclusiv de către specialişti, necesită o serie de clarificări pentru a nu genera o mai mare confuzie, așteptări nerealiste sau acuzații nefondate cu efecte asupra stabilităţii financiare.

În primul rând, se spune că această preocupare nu se referă în nici un fel la investigarea de către Banca Naţională ca administrator al sistemului de operare şi că decizia de reglementare a sistemului de concurenţă nu ar trebui clarificată, deoarece, în cazul în care, nici măcar o serie de aspecte importante de informaţii în materie de reglementare sau de reglementare nu sunt ridicate de către Consiliul pentru concurenţa Naţională sau de Comunitate, nu trebuie să fie clarificate în mod corespunzătorie sau în mod corespunzătorie, în termenul de la care, în termenul de a unei anumitor de decizie sau de decizie sau de reglementare încheiat în termen.

Acesta a fost motivul pentru care guvernatorul NRB și alți membri ai consiliului de administrație au încercat să clarifice unele dintre aceste aspecte care au apărut în rapoartele intermediare în timpul anchetei, în urma cooperării cu inspectorii de concurență. De asemenea, sunt necesare clarificări pentru a nu permite ca incoerențele să genereze atât controverse nefondate, așteptări nerealiste, cât și, mai grav, efecte asupra stabilității financiare și a politicilor de credit, care sunt importante pentru persoanele fizice și din perspectiva economiei ca atare, acuzându-le dincolo de realitatea situației.

De exemplu, președintele Consiliului pentru concurență, domnul Bogdan Chirițoiu

De exemplu, președintele Consiliului pentru concurență, domnul Bogdan Chirițoiu, a declarat că decizia Consiliului (nu confirmată de instanțe) consideră că diferența (posibilă) în cotarea ROBOR este proporțională cu un nivel echitabil.

Cu toate acestea, în diferite intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în unele inițiative legislative, se vorbește despre diferențe de procentaj, cu ceea ce se numește motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc, de la 1,25% la 8,1% în doi ani. BNR a prezentat în timp și recent mulți materiale care arată că, în afară de faptul că ROBOR variază cu plus / minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea este corectă, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi atribuită băncilor, deoarece o situație de inflație globală complexă a impusă, de asemenea, creșterea dobânzilor pentru toate monedele sau monedele regionale.

În caz contrar, se înţelege că regulamentul şi normele conţin dispoziţii contrare cu aceste legi şi, prin urmare, declaraţia privind corectitudinea regulamentelor este incomprehensibilă. Potrivit preşedintelui Consiliului pentru concurenţă, „nu spunem că s-a avut un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, au decis într-o după-amiază să fie la nivelul ROBOR”.

Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat, aceste situaţii ar fi fost ușor de înțeles pentru oricine.