Statul ar trebui să înțeleagă că listarea minorităților în CEC Bank sau Aeroporturi București nu vinde țara

Cum se finanțează pregătirea listărilor pe bursă?

În contextul actual al pieței financiare din România, există o percepție greșită, promovată uneori chiar și în coridoarele puterii, conform căreja reducerea prezenței statului în acționariatul unor mari companii naționale echivalează cu o cedare suveranității. Dragoș Mesaroș, director de tranzacționare la casa de brokeraj Goldring, susține ferm că statul trebuie să renunțe la această frică.

Focality Iași: câștiguri în creștere, detalii pe Profit InsiderCredite în lei pentru firme: cererea rămâne slabă din cauza dobânzilor mariTaxele pentru cumpărăturile de pe Temu și Shein se calculează după numărul de articoleCum ne protejăm de inflație: lecție cu Costin Ciora, marți la 12:00

Vânzarea unui pachet minoritar, situat între 15% și 20% din capitalul social al unor entități majore precum CEC Bank sau Aeroporturile București, nu reprezintă o pierdere a controlului strategic, ci o oportunitate de a atrage capital instituțional.

Acești noi acționari, adesea fonduri de pensii, vor aduce expertiză profesională în consiliile de administrație, urmărind o gestionare eficientă a activității, nu o distrugere deliberată a valorii companiei.

Această perspectivă optimistă se contrazice cu realitatea sombră a programului de reforme. Deși autoritățile aveau în vedere includerea în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a obiectivelor de listare pentru entități importante, cum ar fi CEC Bank, Salom sau Aeroporturile București, procesul a decurs în principal în sectorul privat.

Exemplele recente, precum listările companiilor Cris-Tim, Christian Tour și Electro-Alfa, demonstrează că inițiativa a venit mai mult din partea jucătorilor privați, în timp ce statul a fost mai puțin activ.

Situația a fost clarificată și de cabinetul viceprim-ministrului Oana Gheorghiu, care, încă din luna aprilie, a transmis un raport guvernului.

Acest document propunea listarea parțială la Bursa de Valori București (BVB) a 22 de companii de stat.

Prioritarea a fost stabilită pentru trei tranzacții cheie: vânzarea unor cote suplimentare din Hidroelectrica și Romgaz, precum și organizarea unei oferte publice inițiale (IPO) pentru CEC Bank.

Estimările financiare asociate acestor operațiuni indică o contribuție la bugetul de stat cuprinsă între 3 și 8 miliarde de lei.

Un aspect critic care stârnește dezbatere este mecanismul de finanțare a pregătirii pentru aceste listări. Prin PNRR, s-a alocat un fond nerambursabil pentru a sprijini companiile în procesul de pregătire a listării. Autoritățile se așteptau ca aproximativ 280 de firme să beneficieze de acest sprijin, dar realitatea a fost mult mai modestă.

Știrile false au ajuns în Parlament!

Doar trei companii – Microfruits, IT Genetics și Axionet IoT – s-au înscris efectiv pentru aceste fonduri, o cifră care subiază semnificativ estimările inițiale de aproape 300 de beneficiari.

Această discrepanță sugerează o lipsă de încredere sau de interes din partea unor jucători, în ciuda potențialului beneficiu.

Participanții la piața de capital, inclusiv brokeri, analiști și administratori de fonduri, au semnalat încă de anul trecut existența unor condiții favorabile pentru noi listări.

Indiciiile bursiere au atins niveluri ridicate, iar cererea a fost susținută de o combinație de investitori instituționali, retail și capital străin.

În acest context, Dragoș Mesaroș subliniază că sfaturile oferite de instituțiile financiare vizează de obicei consolidarea poziției firmelor, nu reducerea profitului sau a cifrei de afaceri.

Prin urmare, listarea unor pachete minoritare ar putea aduce în acționariat și în organele de conducere investitori instituționali serioși, fără ca statul să își piardă controlul.

Acești membri ai fondurilor de pensii nu ar intra în consilii cu intenția de a sabota compania, ci pentru a investi în entități care funcționează corect și generatoare de valoare.

Dezbaterea publică este adesea complicată de circulația unor știri false, care au ajuns chiar și în Parlament, alimentând ideea că orice vânzare de acțiuni de stat este o concesie excesivă. Totuși, logica economică susține că o prezență mai diversificată în acționariat, prin intermediul listării la bursă, aduce transparență și disciplină managerială.

Statul ar trebui să privească aceste operațiuni cu o deschidere mai mare, înțelegând că un pachet de 15-20% nu schimbă fundamental structura de putere, dar schimbă calitatea guvernanței corporative.

Articolul original, publicat în Ziarul Financiar, sub titlul „Goldring: Statul ar trebui să înțeleagă că nu ne vindem țara dacă listăm 15-20% din CEC Bank sau Aeroporturi București”, a fost scris de Eduard Ivanovici și a apărut la data de 28.09.2026. Contribuția sa a fost discutată în cadrul emisiunii „ZF Deschiderea de Astăzi”.

Deși textul conține elemente de navigare web și mențiuni editoriale specifice site-ului zf. ro, esența mesajului rămâne concentrată pe necesitatea unei abordări mai flexibile a listărilor parțiale ale companiilor de stat, pentru a maximiza beneficiile pentru buget și pentru acționari, într-un mediu bursier care pare prielnic.