Câte persoane mai sunt în România după două decenii de migrație și natalitate
Numărul minorilor scade în mod constant datorită nașterilor scăzute și a migrației. În acest context, numărul total al populației post-școlarice care trăiește în România la 1 ianuarie 2026 a fost de 3669,8 mii de persoane.
Amenzi de până la 20.000 lei pentru cei care nu elimină ambrozia de pe terenuri
Recesiunea economică se estompează din statistici
Șeful PPC România cere crearea Uniunii Energetice Europene pentru o piață mai integrată
România are oportunitatea de a dezvolta piețele de capital și sistemul de pensiiAceasta reprezintă o scădere semnificativă, cu 886,8 mii de persoane în ultimii douăzeci de ani, în comparație cu 1 ianuarie 2006, când indicatorul a fost de 4556,6 mii de persoane.
Statisticienii explică această scădere bruscă prin reducerea nașterilor, dar și prin fenomenul demografic.
În acest context, proporția totală a populației post-școlarice a scăzut la 1 ianuarie 2026 la un prag de 17,0%, din punctul de vedere structural al țării, în timp ce proporția băieților sub 18 ani în cadrul grupului de vârstă preșcolară a fost de 51,7 ani, în timp ce proporția fetelor sub 18 ani în cadrul grupului de vârstă preșcolară a fost de 51,8%, dar și a unui număr de fete înregistrat în cadrul sistemului de învățământ preșcolar, în cadrul unui alt sistem de învățământ de vârstă de peste 18 mii de ani, a fost de 17,8%, iar din celelalte femei în cadrul sistemului de învățământ de învățământ de vârstă preșcolară a fost de peste 219,8 mii de ani, iar numărul totalul de elevilor a fost de 18,8%.
Câte persoane post-școlare vor mai fi în România în 2026?
În 2025, proporția copiilor cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani care au accesat internetul în ultimele 3 luni a fost de 97,79%, iar proporția celor care au conectat în fiecare zi a ajuns la 99,89%. În ceea ce privește scopul utilizării, există diferențe mari: activitățile de comunicare și relații domină internetul.
Așadar, participarea la rețelele sociale este cea mai mare (96,62%), urmată de apelurile vocale sau video (92,59%), utilizarea mesajelor instantane (86,39%) și a serviciilor de e-mail (66,73%).
În schimb, activitățile educaționale sunt cele mai mici: participarea la cursuri online este de numai 32,36%, iar participarea la activitățile de învățare este de 39,04%, și modul de utilizare a acesteia.



