România trebuie să atragă investiții în activități avansate, nu doar să mențină operațiuni de bază

Impactul economic al investițiilor este remarcabil!

România se află la o încrucişare strategică în ceea ce priveşte atragerea capitalului străin. În loc de a se mulţumi cu menţinerea activităţilor industriale de bază, statul ar trebui să vizeze atragerea investiţiilor în domeniile cu tehnologie avansată.

Acest mesaj a fost transmis clar de reprezentanţii Philip Morris International (PMI), care au subliniat necesitatea unui mediu care să încurajeze producţia de înaltă tehnologie.

În ultimii treizeci ani, PMI a alocat peste 1,1 miliarde de dolari în România. Din această sumă, mai mult de 730 de milioane de dolari au fost investiţi începând cu anul 2017.

Această alocare a fost dedicată transformării unităţii din Otopeni într-un centru de producţie de înaltă tehnologie, specializat în produse din tutun încălzit. Această investiţie masivă a permis transformarea fabricii într-un hub esenţial pentru reţeaua europeană a companiei.

În prezent, fabricile PMI din Uniunea Europeană asigură 73% din volumul global de unităţi de tutun încălzit comercializate de grup, cu excepţia pieţei americane.

Unitatea din Otopeni ocupă o poziţie cheie în această reţea, funcţionând ca un important nod de export pentru gama de produse fără fum. Peste 90% din producţia acestei fabricii este destinată pieţelor externe. Acest exemplu ilustrează cum investiţiile în producţie avansată susţin locurile de muncă, stimulează cererea către furnizorii locali şi generează venituri din exporturi în Europa.

Pentru viitorul apropiat, România nu trebuie doar să păstreze operaţiunile actuale. Este imperativ să se creeze un mediu legislativ şi fiscal stabil, pe care investitorii să se poată baza pentru planuri pe termen lung. De asemenea, este necesară o pregătire tehnică a forţei de muncă, adaptată la transformările din industrie. Această poziţie a fost susţinută de Marco Hannapel, preşedinte pentru regiunea Europa la Philip Morris International, într-un interviu acordat Ziarului Financiar.

Datele privind impactul economic sunt remarcabile. În 2025, exporturile României de produse din tutun încălzit au depăşit 1,3 miliarde de euro.

Acest rezultat este direct legat de extinderea capacităţii industriale a fabricii PMI din Otopeni, care face parte din grupul de unităţi europene care produc dispozitive şi consumabile pentru portofoliul fără fum al companiei.

La scară mai largă, studiul „Amprenta economică a Philip Morris International în Uniunea Europeană”, realizat de EY-Parthenon, dezvăluie o imagine mai amplă a contribuţiei economice a grupului. În perioada 2021–2025, Philip Morris a adăugat aproape 343 de miliarde de euro la economia UE.

Din această sumă, 27,4 miliarde de euro au fost investiţi în operaţiunile din Europa, 22,3 miliarde de euro au fost cheltuii pentru achiziţii de la furnizori europeni, iar 39,5 miliarde de euro au fost generaţi prin exporturi.

Aceste cifre subliniază profunzimea integrării companiei în lanţul valoric european.

În interviu, Marco Hannapel a fost întrebat ce aspect al raportului l-a impresionat cel mai mult. El a punctat faptul că transformarea industrială nu este doar un cost, ci o sursă de creştere pentru Europa.

Între 2021 şi 2025, contribuţia totală a PMI la economia Uniunii Europene a atins aproape 343 de miliarde de euro.

Detaliile includ 22,3 miliarde de euro cheltuii către furnizori europeni, 27,4 miliarde de euro investiţi în operaţiunile europene şi 39,5 miliarde de euro generati prin exporturi.

În spatele acestor cifre se află o forţă de muncă vastă: fermieri, ingineri, cercetători, furnizori şi comercianţi. În 2025, lanţul valoric al companiei a susţinut aproape 164.000 de locuri de muncă. În plus, numărul angajaţilor direcţi a crescut cu aproximativ 39% comparativ cu anul 2021.

Aceste progrese au fost obţinute în timp ce compania transforma fundamental modelul său de afaceri.

Reglementarea UE va modela viitorul țării!

În ultimul trimestru al anului 2025, mai mult de jumătate din veniturile nete ale PMI din Europa proveneau din produsele fără fum.

Astfel, în Europa, viitorul fără fum a devenit deja o realitate prezentă.

Când a fost întrebat despre rolul marior investitori industriali în consolidarea competitivităţii europene, Hannapel a răspuns că Europa deştină deja infrastructură industrială, competenţe specializate şi capacitate de inovare. Investitorii mari pot transforma aceste atuuri într-o activitate economică la scară largă. O singură fabrică generează comenzi către furnizori, dezvoltă abilităţi, susţine exporturile şi creează cerere pentru servicii şi tehnologie. Impactul se extinde la multe alte companii şi are o durată lungă.

Investiţiile industriale implică relaţii pe termen lung cu furnizorii, formarea personalului şi modernizarea continuă a proceselor. Aceste factori contribuie la o economie mai productivă şi mai bine conectată la pieţele internaţionale. În 2025, peste patru cincimi din salariile asociate amprentei economice au fost plătite în afara PMI, la furnizori şi în economia extinsă.

Acest lucru demonstrează efectul de multiplicare: o investiţie industrială stimulează creşterea multor alte companii.

În ceea ce priveşte reglementarea, deciziile luate astăzi vor modela viitorul Uniunii Europene. În joc nu este doar ritmul investiţiilor viitoare, ci şi supravieţuirea lanţurilor valorice, capitalul uman şi capacitatea regiunii de a rămâne autonomă.

O investiţie industrială este un angajament pe termen lung, măsurat în decenii, care implică capital, tehnologie, personal şi parteneriate. De aceea, claritatea şi stabilitatea cadrului de reglementare sunt critice pentru planificarea pe termen lung. Companiile pot funcţiona cu reguli stricte, dar doar dacă acestea sunt clare, predictibile şi elaborate în dialog cu industria.

Schimbările frecvente ale regulilor complichă evaluarea costurilor şi a perspectivelor de dezvoltare. Un cadru stabil permite o planificare mai bună şi susţine continuitatea investiţiilor. Predictibilitatea poate deveni un avantaj competitiv major pentru Europa.

Deşi regiunile lumii concurează pentru investiţii, Europa nu poate câştiga întotdeauna prin costuri scăzute, dar poate prin stabilitate.

Un astfel de cadru reduce riscurile şi scurtează timpul dintre decizie şi implementare. De asemenea, încurajează companiile să continue dezvoltarea capacităţilor existente.

Pentru inovare, este esenţial ca reglementarea să țină pasul cu progresele ştiinţifice şi să evalueze noile tehnologii pe baza dovezilor. Între 2021 şi 2025, PMI a investit aproximativ 422 de milioane de euro în cercetare şi dezvoltare în Europa.

Aceste investiţii necesită un cadru clar, care să permită evaluarea riguroasă a noilor tehnologii şi, atunci când îndeplinesc cerinţele, să permită punerea lor la dispoziţia consumatorilor adulţi.

În privinţa echilibrului între reglementare şi competitivitate, Europa poate menţine standarde ridicate şi o economie competitivă simultan. Cele două obiective nu se exclud reciproc. Problema apare când fiecare regulă este tratată izolat, ignorând impactul cumulat. Pentru o companie, contează imaginea de ansamblu: costurile de conformare, complexitatea administrativă şi timpul de implementare. Aceşti factori afectează resursele disponibile pentru modernizare. Europa ar trebui să se întrebe ce problemă rezolvă o nouă cerinţă şi dacă acelaşi obiectiv poate fi atins cu mai puţine costuri.

Nu este vorba despre scăderea standardelor, ci despre optimizarea regulilor. Acest proces necesită un dialog constructiv între autorităţile de reglementare şi industrie.

România, care găzduieşte un hub-cheie pentru producţia de produse din tutun încălzit, a demonstrat capacitatea de a susţine o transformare industrială majoră, nu doar de a găzdui o simplă fabrică. Pentru PMI, factorii decisivi au fost pregătirea forţei de muncă, experienţa în producţie şi poziţia geografică a ţării în Europa de Sud-Est. Aceste atuuri au permis integrarea tehnologiilor noi şi dezvoltarea unei unităţi care livrează către pieţe internaţionale exigente. Rezultatul este vizibil la fabrica din Otopeni.

Deşi o investiţie deja realizată constituie un argument puternic în favoarea României, fiecare nouă etapă de extindere este evaluată în contextul alternativelor globale. Țara trebuie să rămână competitivă pentru a atrage următoarea generaţie de investiţii industriale şi tehnologice.

În ceea ce priveşte viitorul hub-ului din Otopeni, cele peste 730 de milioane de dolari investiţi din 2017 au transformat această unitate într-una dintre cele mai avansate fabrici de producere a produselor din tutun încălzit la nivel global. Există un potenţial clar pentru noi investiţii, extinderea capacităţilor de producţie şi dezvoltarea în România a activităţilor cu valoare adăugată mai mare. Această evoluţie este esenţială pentru a păstra România în circuitul investiţiilor tehnologice de viitor.