România pierde 200 de milioane de euro din cauza numirilor deficitare la companiile de stat

Pierdem 200 milioane euro din cauza managerilor?

Oana Gheorghiu: Numai trei companii, cu 10 angajați, fac selecția - Economica. net Cum a pierdut România 200 de milioane de euro pentru că statul nu poate nominaliza manageri la companiile gigante.

Lansare de buletin privind creditul privat pentru conducători finanziari globaliBursa din România: BET scade a treia zi, pierderi de 0,65% în ciuda optimismului internaționalBVB în scădere: rulaj de 155 milioane lei, BET pierde 0,61%Cash App testează plăți directe între utilizatori pentru micro-afaceri

Vicepremierul Oana Gheorghiu susține că România are o problemă sistemică cu numirea de manageri din companiile gigante deținute de stat, dar motivul pentru care România a pierdut deja aproape 200 de milioane de euro, bani europeni.

Oficialul subliniază că procedurile de selecție sunt efectuate de doar trei companii din resursele publice, care sunt angajate împreună.

Reforma guvernării corporatiste înseamnă: selecții cu adevărat competitive, criterii credibile, evaluări obiective și mecanisme care pot fi apărate nu numai legal, ci și public, spune Oana Gheorghiu. Ea spune, de asemenea, că Guvernul, ministerele sau biroul vicepremierului nu pot interveni direct în aceste procese de selecție, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne prefacem că nu vedem ce se întâmplă.

De ce pierde România milioane de euro din cauza managementului defectuos?

În contextul actual, România se confruntă cu o criză de management în sectorul public, care afectează nu doar companiile de stat, ci și economia în ansamblu. Lipsa unor criterii clare și a unei transparențe în procesul de selecție a managerilor a dus la stagnarea dezvoltării unor sectoare esențiale, precum energia și infrastructura.

De asemenea, această situație a generat o neîncredere crescută în rândul investitorilor, care ezită să se implice în proiecte majore din cauza instabilității decizionale.

În plus, Oana Gheorghiu a subliniat importanța implicării societății civile și a experților în domeniu pentru a asigura o selecție corectă și eficientă a liderilor din companiile de stat. Aceasta ar putea contribui la crearea unui climat de afaceri mai favorabil și la atragerea de fonduri europene, esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor publice.