PIB-ul României va scădea cu 0,4% în 2026, estimează CNSP

De ce s-a revizuit în jos?

Autoritățile economice române au revizuit în jos previziunile pentru anul în curs. Conform datelor publicate de Consiliul Național al Stabilității Piaței (CNSP), Produsul Intern Brut (PIB) va înregistra o contractare de 0,4% în 2026.

UniCredit lansează carduri virtuale cu designuri Ferrari, personalizabile din aplicația de bankingProCredit Bank își extinde divizia de retail prin cooptarea a doi experți în domeniuProfitul BRD a depășit 1,1 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2026Băncile ripostează în instanță: Războiul pentru amenzile record din dosarul ROBOR

Această estimare face parte din procesul de corecție bugetară și se abiază semnificativ de prognoza inițială, care anticipa o expansiune modestă de 0,1%.

Contextul care a dus la această revizuire este clar definit în rapoarte instituțional.

Datele provizorii ale Institutului Național de Statistică arată că activitatea economică a scăzut deja cu 0,6% în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.

CNSP atribuie această tendință negativă la mai multe factori: efectele consolidării fiscale și bugetare, persistența inflației la niveluri ridicate și șocurile venite de pe piețele energetice globale.

Cât va fi inflația în 2026?

Aceste ultime au crescut costurile de producție și de transport, erodând capacitatea de cumpărare a cetățenilor.

Impactul asupra prețurilor este central în analiza CNSP.

Pentru 2026, instituția prevede o rată a inflației de 6,4% la finalul anului, în sus față de 5,3% din prognoza primăvară. Media anuală a inflației este estimată la 8,4%, față de 7,9% anterior. Deși scăderea cererii interne ajută la limitarea creșterii prețurilor, acest efect este parțial anulat de presiunile asupra costurilor, în special cele legate de energia.

Costurile mai mari pentru combustibili afectează direct cheltuielile companiilor, iar aceste presiuni se transmit în lanțul economic.

Capacitatea de cumpărare rămâne un punct slab major. CNSP estimează o scădere a puterii de cumpărare de 3,3% pe an, ceea ce menține cererea de consum la niveluri reduse.

Ce se întâmplă pe piața muncii?

Inflația ridicată a consumat o parte din creșterea nominală a veniturilor, lăsând gospodăriile mai sărace în termeni reali.

Situația pe piața muncii a fost, de asemenea, revizuită în sens negativ.

Numărul mediu de angajați este proiectat la 5,491 milioane de persoane în 2026, o scădere de 0,6%. Rata șomajului, calculată conform standardelor Biroului Internațional al Muncii, a fost ajustată de la 6,3% la 6,6%. Această evoluție reflectă perspectivele economice mai slabe și scăderea cererii de forță de muncă.

În același timp, creșterea salariilor medii brute ar trebui să se încetinească, sub presiunea costurilor companiilor și a măsurilor de limitare a cheltuielilor de personal în sectorul public.

Revine economia în 2027?

Privind mai departe, CNSP anticipă o revenire a economiei în 2027, cu o creștere de 1,7%. Pentru acest an, se proiectează un PIB de 2.227 miliarde de lei. Recuperarea se va baza pe o revenire treptată a cererii interne și pe atenuarea presiunilor inflaționiste. Pentru anii următori, prognozele indică o expansiune de 2,4% în 2028 și de 2,1% în 2029.

În ceea ce privește inflația pe termen mediu, se estimează o rată de 3,4% la sfârșitul lui 2027 și o medie anuală de 4,6%.

În 2028, rata ar trebui să coboare la 3%, cu o medie anuală de 3,3%, iar pentru 2029 se prevăd 2,8% și 3% respectiv. Aceste scenarii presupun o stabilizare a prețurilor energiei și absența unor noi șocuri externe.

Finalmente, prognoza include și o depreciere moderată a monedei naționale.

Cursul mediu al leului față de euro este estimat la 5,38 lei în 2027, 5,49 lei în 2028 și 5,60 lei în 2029. Această dinamică reflectă presiunile asupra balanței de plăți și pe piața valutară.