Leul s-a depreciat puternic, euroul a ajuns la 5,35 lei pe piața interbancară, o zi înaintea evaluării S&P

Pe piața interbancară, cotatiile euro/leu au evidențiat o accelerație notable

Leul a înregistrat o scădere semnificativă, euroul a ajuns la 5,35 lei pe piața interbancară, o zi înaintea evaluării S&P

Victor Ponta cere coaliției o gură de oxigen pentru antreprenori: Impozitul pe dividende, mărul discordieiDobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salariiexpansiunea europeană depinde de o finanțare externăMeta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge Analytica

București, 1 octombrie 2026 – Leu românesc a cunoscut o depreciere remarcabilă în cursul zilei de joi, 1 octombrie 2026, pe piața interbancară de schimb valutară, unde euroul a depășit semnificativ nivelul de 5,30 lei, ajungând să atingă aproximativ 5,35 lei pentru un euro, conform informațiilor furnizate de sursele de piață. Această evolutie a avut loc în timp ce cursul de referință oficial, comunicat de Banca Națională a României (BNR), a fost stabilit la 5,2777 lei per euro, o valoare mai mică față de cea înregistrată pe piața interbancară în ultimele ore ale zilei.

Deprecierea leului s-a produs într-un context de creștere a presiunii pe moneda națională, având loc doar o zi înainte ca agenția de rating S&P Global Ratings să anunțe publicamente o nouă evaluare a ratingului suveran al României, programată pentru vineri, 2 octombrie 2026, conform calendarului oficial al instituției. Această analiză va avea un impact semnificativ pe percepția investorilor internaționali privind stabilitatea economică și credibilitatea fiscală a țării.

În același zi, BNR a publicat date privind evoluția rezervelor valutare ale României, arătând o scădere considerează în cursul lunii septembrie 2026. Conform informațiilor oficiale, la 30 septembrie 2026, rezervele valutare au atins o valoare de 60,060 miliarde de euro, în comparație cu 64,865 miliarde de euro înregistrate la 31 august 2026. Aceasta reprezintă o reducere netă de precis 4,805 miliarde de euro într-o singură lună.

Analizând fluxurile lunare, datele BNR indică că în timpul lunii septembre au fost înregistrate intrări valutare de 3,302 miliarde de euro, în timp ce ieșirile au ajuns să atingă 8,107 miliarde de euro. Diferența dintre aceste două valori confirmă scăderea de 4,805 miliarde de euro. Pe langă acestea, BNR a detaliat compoziția ieșirilor, specificând că acestea au inclus plăți aferente la ajustarea rezervelor minime în valută de către instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi legate de datoria publică denominată în valută, precum și plăți efectuate în numele Comisiei Europene și alte operațiuni de natură financiară.

În cadrul acestui total de ieșiri, plățile asociate datoriei publice au reprezentat o sumă de aproximativ 2,684 miliarde de euro în septembrie 2026. Această cifră indică faptul că mai multă jumătate din scăderea rezervelor nu poate fi atribuită exclusiv serviciului datoriei publice, deci existența altor factori contribuitori este necesară pentru a explica întreaga variație. BNR a precizat de asemenea că datele publicate privind structura intrărilor și ieșirilor nu permit trasearea unei concluzii directe conform cărei diferența de 4,805 miliarde de euro ar reprezenta fonduri utilizate de banca centrală pentru intervenții directe pe piața valutară cu scopul de a susține sau de a influența cursul leului.

În legătură cu această întrebare, Dan Suciu, portavozul BNR

În legătură cu această întrebare, Dan Suciu, portavozul BNR, a fost contactat de Digi24 și a declarat că instituția nu comentează în mod obișnuit operațiunile sale specifice pe piața valutară, menținând o politică de rezervare privind detaliile intervențiilor de acest tip. El a subliniat de asemenea că banca centrală navighează într-un perioadă dificilă, în care încercă să atingă un echilibru delicat între evoluția cursului de schimb și politica dobânzilor, acordând atenție și implicațiilor pe lichiditate și financierea economiei reale.

El a adăugat că, în perioade marcate de volatilitate crescută, atingerea acestui echilibru devine mai complexă și necesită o monitorizare continuă a factorilor interni și externi. BNR continuă să În ceea ce privește cursurile de referință, data de 1 octombrie 2026 a fost marcată de o diferență apreciabilă între valoarea comunicată de BNR și cea publicată de Banca Centrală Europene (BCE) pentru aceeași zi. Cursul de referință al BNR a fost de 5,2777 lei/euro, în timp ce BCE a fixat cursul său de referință pentru 1 octombrie la 5,2830 lei/euro, o diferență de aproximativ 0,0053 lei, reflectând nuancări în metodologiile de calcul și momentele de capturare a datelor.

Pe piața interbancară, cotatiile euro/leu au evidențiat o accelerație notable în a doua parte a zilei de joi, după ce, în prima parte a ședinței de tranzacționare, moneda europeană a fluctuat în jurul nivelurilor de 5,27–5,28 lei. Apoi, cursul a început să crească steady, ajungând să atingă un maxim intraday de aproximativ 5,3459 lei per euro, conform datelor citate de Digi24. Această valoare reprezintă punctul cel mai alt atins în cursul zilei de schimb și depășește cu mult atât cursul oficial al BNR, cât și cel al BCE.

Deși mișcarea a fost accentuată, BNR a reiterat că cursul de referință publicat zilnic reflectă o medie ponderată la un moment specific al zilei și nu capturează automat fluctuările ulterioare ale piaței interbancare, care pot fi influențate de factori precum liquidația de poziții, evenimente de natură geopolitică sau publicații de date macroeconomice.

Evaluarea ratingului suveran al României de către S&P Global Ratings, programată pentru 2 octombrie 2026, reprezintă un moment deosebit de important pentru perspectiva țării pe piețele financiare internaționale. În prezent, România bénéficiează de un rating de BBB-/A-3, cu o perspectivă negativă atribuită de agenție. Ratingul pe termen lung se situează pe ultima treaptă a categoriei „investment grade”, indicând că, deși încă este considerat acceptabil pentru investiții, există preoccupări privind evoluția viitoare a metricilor economice și financiare.

S&P a confirmat în luna mai 2026 atât ratingul României, cât și perspectiva negativă, subliniând factorii care au contribuit la această analiză, inclusiv vulnerabilitățile legate de deficituri externe, dependența de financieri externe și presiuni pe contul curent. Agenția continuă să monitorizeze dezvoltările în domenii precum politica fiscală, stabilitatea sistemului financiar și capacitatea de a absorba shockuri externe.