Dubla incertitudine explică deprecierea?
Standard & Poor's se pregătește să anunțe decizia privind nota de credit a României într-un moment de tensiune maximă pe piața financiară locală. Analistii de la Erste Bank, Alex Maalekji Akkawi și Juraj Kotian, subliniază că instabilitatea politică persistă în a eroda încrederea investitorilor.
Focality Iași: câștiguri în creștere, detalii pe Profit Insider
Credite în lei pentru firme: cererea rămâne slabă din cauza dobânzilor mari
Taxele pentru cumpărăturile de pe Temu și Shein se calculează după numărul de articole
Cum ne protejăm de inflație: lecție cu Costin Ciora, marți la 12:00Moneda națională a suferat o depreciere bruscă imediat după ce votul pentru învestirea noii conduceri guvernamentale a eșuat.
Această mișcare a fost remarcată și de experții de la ING Bank, care au observat că leul a atins cel mai scăzut nivel din perioada post-cădere a guvernului din luna mai.
Cursul de schimb dintre euro și leu a urcat de la sub 5,280 RON/EUR până la 5,344 RON/EUR.
Deși vineri nu s-au înregistrat fluctuații majore, indicatorul oficial al BNR a reflectat o creștere de aproximativ 1,3% în raport cu ziua anterioară, capturând mișcările din finalul zilei de joi.
Strategul de la ING Bank, Frantisek Taborsky, explică că deprecierea a avut loc în contextul dublei incertitudini: eșecul politic și așteptarea evaluării suverane. Scenariul principal al băncii? Deși scenariul principal al băncii este ca Standard & Poor's să mențină actuala notă, susținut de ameliorarea conturilor publice și fluxul constant de fonduri europene, nervozitatea pieței a stârnit speculații serioase într-o posibilă scădere a ratingului.
Presiunea asupra costurilor de finanțare se manifestă clar prin evoluția ratelor interbancare. Indicatorul ROBOR la maturitate de trei luni a urcat de la 5,84% în săptămâna precedentă la 6,06%, iar în cursul zilei de azi a atins un nou vârf post-ianuarie, de 6,11%.
În paralel, Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele primite la ultima licitație de titluri de stat.
Pe piața secundară, randamentul pentru obligațiunile cu scadență de zece ani a înregistrat o mică scădere de trei puncte de bază, stabilindu-se la 7,42% anual la fixarea prețului.
O surpriză negativă!
Aceste valori rămân cele mai mari din zona Europei Centrale și de Est, depășind randamentele din Polonia (6,3%), Ungaria (5,7%) și Cehia (5,3%).
Consensul analiștilor de la Erste și ING Bank indică că agenția de rating Standard & Poor's nu va cobori România în categoria investițiilor speculative (junk).
Alte agenții internaționale și-au păstrat evaluările în ultimele revizuiri, deși în cazul Fitch a fost necesară intervenția directă a autorităților române pentru a menține status quo-ul.
Cu toate acestea, o surpriză negativă ar genera consecințe financiare semnificative. România deține deja cea mai joasă notă din grila investment grade, având o perspectivă negativă.
Pierderea acestui statut ar amplifica presiunea asupra activelor locale, declanșând o reacție mai violentă atât pe piața valutară, cât și pe cea a datoriilor, comparativ cu mișcările din această săptămână.
Experții consideră că, deși randamentele românești par reduse față de media regională, titlurile de stat, percepute ca fiind relativ scumpe, devin expuse unui șoc major.
În plus, Banca Națională a României dă semne că acceptă o marjă mai largă de fluctuație pentru cursul EUR/RON, un factor care crește riscul de apreciere a monedei europene.
Pe plan politic, președintele Nicușor Dan a confirmat că, după consultările cu formațiunile parlamentare, va propune un nou prim-ministru luni. În context regional, moneda unică europeană a înregistrat ieri creșteri modeste față de valutele vecine: cu 0,1% în fața coroanei cehii, cu 0,6% în fața forintului maghiar și cu 0,3% în fața zlotului polonez.
Simultan, euro a slăbit cu 0,8% în raport cu dolarul american.