Instrumente de economisire pentru pensie în România: Pilonii II și III, titluri de stat, bursa

Cine e Andrei, omul din exemplul nostru?

Navigând prin instrumentele de economisire pentru bătrânețe în România: o hartă a opțiunilor disponibile

În perioada cuprinsă între luna decembrie a anului 2024 și septembrie a anului 2026, indicele prețurilor la consumator a înregistrat o creștere de aproximativ 15,6%, conform datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică. Pe parcursul aceluiași interval de timp, valoarea punctului de bază, care servește ca referință pentru calculul pensiilor din sistemul public, a rămas fixată la suma de 81 de lei.

Consecvența directă a acestei situații este că puterea de cumpărare a unei pensii fixe a scăzut cu circa 13,5% față de nivelul din decembrie 2024.

Conform cadrului legal actual, mecanismul de indexare ar trebui reluat începând cu anul 2027, cu condiția că nu se adoptă modificări legislative noi care să schimbe această prevăzere.

Punctul central al analizei nu este negarea importanței sistemului public de pensii. Pentru marea majoritate a cetățenilor, acest sistem rămâne coloana vertebrală a veniturilor din bătrânețe. Mesajul esențial este altul: dependența exclusivă de la decizii pe care nu le poți controla expune la riscuri, iar diferența dintre necesarul și ce oferă statul trebuie acoperită prin timp și prin alte surse de economisire.

Vestea bună este că paleta de instrumente disponibile astăzi este mai largă decât oricând.

Pe lângă sistemul public (Pilonul I) și fondurile private obligatorii (Pilonul II), avem la dispoziție fondurile facultative (Pilonul III), titlurile de stat cu dobândă neimpozabilă și conturile de investiții la burse.

În plus, cadrul legal introduce din 2027 un instrument nou: Conturile de Economii și Investiții (CEI), instituite prin Legea nr. 202/2026, publicată în Monitorul Oficial în data de 15 octombrie.

Toate aceste opțiuni au fost supuse aceleiași analize matematice, ținând cont de regulile fiscale în vigoare.

Calculul necesarului și golul de venit

La momentul pensionării, veniturile tale vor proveni, cel mai probabil, din patru surse distincte, fiecare cu reguli proprii și cu un grad diferit de control din partea ta. Pilonul I, adică pensia din Casa Națională de Pensii Publice, este controlat în mare parte de stat; riscul principal îl constituie înghețările sau indexările sub nivelul inflației, precum și schimbările legislative.

Pilonul II, pensia privată obligatorie, este administrat de fonduri private sub supravegherea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF); aici ai un grad mediu de control, deoarece poți alege și schimba fondul, dar ești expus la volatilitatea piețelor.

Pilonul III, pensia facultativă, oferă un grad mare de control, deoarece tu decizi când și cât să contribuiești, dar ești expus la scăderi ale piețelor și la riscul de a opri contribuțiile.

În final, economiile și investițiile proprii sunt controlate total de tine, prin bănci și intermediari, dar sunt expuse la inflație, pierderi și la riscul retragerii prematură a fondurilor.

Strategia corectă pornește de la cheltuieli, nu de la venituri. Recomandarea este să notezi timp de două luni la rând toate cheltuielile familiei, apoi să analizezi ce se modifică la pensie: dispar cheltuielile de navetă și, eventual, rata la bancă, dar cresc semnificativ cheltuielile medicale.

Este esențial să lucrezi cu bani de azi, astfel încât să nu fie necesară ghicirea inflației pentru următorii 25 de ani, ci doar să te asiguri că economiile tale cresc mai repede decât inflația.

Luăm ca exemplu cazul lui Andrei, un om de 40 de ani. El estimează că la pensie va avea nevoie de 5.000 de lei pe lună, exprimat în bani de azi. Calculul pensiei din sistemul public și extrasul anual din Pilonul II îi arată că împreună vor aduce circa 3.200 de lei. De aici rezultă un gol de 1.800 de lei pe lună, ceea ce echivalează cu 21.600 de lei pe an sau cu o sumă totală de 432.000 de lei pe o perioadă de 20 de ani de pensie.

Dacă Andrei ar economisi banii fără să-i investească, în cei 25 de ani rămași până la vârsta de 65 ani ar fi nevoit să pună deoparte 1.440 de lei pe lună.

Dacă însă îi investește cu un randament real, adică peste nivelul inflației, de 3% pe an, atât înainte cât și în timpul pensiei, îi ajunge să acumuleze un capital de circa 325.000 de lei, iar efortul lunar necesar scade la aproximativ 730 de lei. Forța dobânzii compuse face practic jumătate din treabă.

Detaliile Pilonului I și Pilonului II

Pensia din sistemul public se calculează pe baza unui sistem de puncte.

Pentru fiecare an lucrat, venitul brut este comparat cu salariul mediu din economie, iar suma totală a punctelor se înmulțește cu valoarea punctului de referință, care este fixată la 81 de lei.

Legislația prevede indexarea anuală a pensiilor cu inflația și cu jumătate din creșterea reală a salariului mediu, dar acest mecanism a fost suspendat în anii 2025 și 2026, cu perspectiva reluării din 2027.

Singurul element pe care îl poți controla este stagiul de cotizare: anii lucrați fără forme legale nu generează puncte, iar golurile descoperite abia la verificarea dosarului de pensie sunt greu de recuperat.

Ce avantaje fiscale oferă Pilonul III!

Este recomandat să verifici stagiul tău la casa teritorială de pensii acum, nu abia în anul pensionării.

Pilonul II nu reprezintă o contribuție suplimentară, ci o redirecționare a unei părți a contribuțiilor existente.

Din contribuția la Asigurarea Socială (CAS) de 25% pe care o plătești oricum, o cotă de 4,75% din salariul brut este redirecționată automat într-un cont individual la un fond de pensii privat.

Participarea în acest pilon este obligatorie pentru cei care au intrat în sistemul public înainte de vârsta de 35 de ani, dar este opțională pentru vârstele cuprinse între 35 și 45 de ani.

La data de 22 mai 2026, cele șapte fonduri administrate în acest sector gestionaau un total de 228 de miliarde de lei pentru un număr de 8,5 milioane de participanți.

Randamentul mediu înregistrat în ultimii 18 ani a fost de 8,6% pe an, în contrast cu o rată medie a inflației de circa 4,8%.

Un proiect legislativ care propune creșterea cotei de contribuție la 5,25% și ulterior la 6% a fost aprobat de Senat, dar așteaptă încă votul Camerei Deputaților; până la adoptarea finală, cota rămâne la 4,75%.

Modificările la retragere începând cu 2027

Legea nr. 2/2026, care reglementează plata pensiilor private, intră în vigoare la data de 5 ianuarie 2027 și se aplică atât pentru Pilonul II, cât și pentru Pilonul III. Pentru activele care intră în noul sistem al fondurilor de plată, beneficiarii vor putea solicita un avans de maxim 30% din valoare, o singură dată, în timp ce restul sumei va fi plătit fie prin retrageri programate, fie sub formă de pensie viageră.

În cazul retragerilor programate, suma lunară se calculează raportând valoarea contului la indemnizația socială destinată pensionarilor; pentru active de valoare mare, plata lunară poate fi mai ridicată, cu o durată totală minimă de opt ani.

Dacă activul este sub pragul legal de 12 ori indemnizația socială pentru pensionari, se aplică reguli distincte de plată. Până la momentul autorizării primului fond de plată, se vor aplica în continuare regulile tranzitorii prevăzute de lege.

În intervalul cuprins între 1 august 2025 și 31 decembrie 2027, legislația impune o Contribuție Asigurare Socială și Sănătate (CASS) de 10% pentru partea din pensie care depășește pragul de 3.000 de lei lunar. Impozitul pe venit de 10% se aplică doar pe componenta impozabilă a câștigului, conform regulilor de calcul pentru pensiile private, nu pe întreaga sumă acumulată.

Plățile eșalonate pot atenua sarcina fiscală, în funcție de cuantumul și de regulile în vigoare la momentul încasării; începând cu anul 2028, cadrul legal actual nu mai prevede această CASS pentru veniturile provenite din pensii.

Avantajele fiscale ale Pilonului III

Pilonul III reprezintă un cont deschis la un fond de pensii privat, în care poți contribui în mod facultativ, fie direct, fie prin angajator. Peste un milion de cetățeni români dețin deja un astfel de cont. Pe parcursul întregii perioade 2007–2025, randamentul mediu al acestor fonduri a fost situat între 6,7% și 4,9%, iar anul 2025 a fost cel mai bun din istoria acestui sistem, cu un randament de 19,6%.

Avantajul fiscal al acestui instrument este semnificativ. Contribuția personală este deductibilă din baza impozabilă până la limita de 400 de euro pe an, ceea ce echivalează la circa 2.138 de lei, adică aproximativ 178 de lei pe lună, la cursul BNR din 29 octombrie 2026.

La o rată de impozit de 10%, economiile fiscale pot ajunge la maxim 214 lei pe an.

Mai mult, angajatorul poate acorda o contribuție suplimentară de încă 400 de euro pe an pentru angajatul său; această sumă este neimpozabilă pentru salariat și deductibilă pentru firmă, cu condiția să se încadreze în plafonul lunar de 33% din salariul de bază pentru beneficii.

Retragerea fondului este permisă începând cu vârsta de 60 de ani.

Condiția anterioară a celor minimum 90 de contribuții lunare a fost eliminată prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2025, iar normele ASF au fost actualizate în luna aprilie a anului 2026.

Noul sistem al fondurilor de plată, aplicabil după intrarea sa efectivă în funcțiune, prevede un avans de maximum 30% în cazurile obișnuite, cu excepții legale pentru activele de valoare mică.

Conturile de Economii și Investiții (CEI)

Legea nr. 202/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 865 din 15 octombrie 2026, instituie un instrument voluntar de economisire și investiții pe termen lung, destinat completării veniturilor la pensionare. Acesta include elemente comparabile cu conturile de investiții cu facilități fiscale existente în alte state.

Regimul fiscal asociat acestor conturi devine operativ de la 1 ianuarie 2027, dar conturile propriu-zise vor putea fi deschise abia după ce ASF va emite normele de aplicare.

În analiza comparativă a tuturor instrumentelor, se evidențiază diferențele de control și de risc. Pentru un salariat care economisește singur, în condiții fiscale identice și fără comisioane, conturile CEI-S și CEI-D pot genera același rezultat financiar. Totuși, atunci când angajatorul contribuie, poate apărea un avantaj financiar de peste 250.000 de lei, datorită contribuțiilor suplimentare deductibile. Această analiză subliniază importanța alegei corecte a instrumentului în funcție de vârsta și de obiectivele fiecărui individ.