ING trage semnalul de alarmă: Vishing-ul, cea mai răspândită fraudă telefonică în România

Vishingul domină peisajul fraudelor

Autoritățile române, prin intermediul Direcției Naționale de Securitate Cibernetică (DNSC) și în colaborare cu ING Bank, au publicat date alarmante privind infracțiunile cibernetice. În prima jumătate a anului, fraudele telefonice, cunoscute sub numele de vishing, au atins cote îngrijorătoare, reprezentând 42% din totalul incidentelor raportate. Acestea sunt urmate de fraudele de tip phishing (14%) și smishing (mesaje SMS frauduloase, 13%).

Lupta globală împotriva criminalității financiare: Un apel la unitateBCR listează obligațiuni de peste 1 miliard de lei la Bursa de Valori BucureștiSindicatele se opun: Fondurile de pensii, deturnate spre industria de armament?BNR, îngrijorată de cursul valutar, pregătește măsuri deși inflația scade

La nivel național, în aceeași perioadă, poliția a înregistrat aproximativ 15.000 de cazuri penale legate de infracțiuni informatice și împotriva sistemelor informatice. La finalul lunii iunie, peste 72.000 de cazuri erau încă în curs de soluționare, demonstrând amploarea problemei.

Poliția, sub presiunea dosarelor

Un studiu recent relevă că românii cu vârsta de peste 50 de ani cunosc, în medie, 7 din cele 13 tipuri de fraudă analizate. 66% dintre aceștia au auzit de apeluri sau mesaje false care pretind a proveni de la bănci sau alte instituții, o metodă de înșelăciune bazată pe falsificare și imitație, cea mai frecventă în atenția publicului. Phishingul, care implică trimiterea de linkuri către site-uri false ce imită platformele oficiale, se clasează pe locul al doilea, fiind cunoscut de 63% dintre respondenți. Ofertele de produse sau servicii la prețuri nerealiste și solicitările de actualizare a datelor zilnice sunt, de asemenea, metode cunoscute de 61% dintre respondenți.

Românii peste 50 de ani, mai conștienți, dar vulnerabili

Cu toate acestea, un procent semnificativ de 86% dintre respondenți afirmă că nu au auzit de anumite tipuri de fraudă sau de conturi financiare suspecte semnalate de autorități. Mai mult, 54% dintre aceștia recunosc că nu au verificat conturile de Facebook sau alte platforme sociale pentru a identifica potențiale fraude.

Cum ne ferim de capcanele online

Doar 11% dintre respondenți au recunoscut că au accesat linkuri suspecte primite, iar un procent similar a contactat banca pentru a verifica autenticitatea informațiilor. Pentru a vă proteja, fiți mereu suspicioși la mesajele sau emailurile alarmante care vă presează să acționați rapid, sub amenințări precum anularea unei rezervări sau suspendarea contului. Nu accesați linkuri sau atașamente din surse necunoscute, mai ales dacă mesajul este anonim sau pare suspect. Cel mai sigur este să contactați banca printr-un canal de comunicare verificat – aplicația mobilă sau site-ul oficial – pentru a confirma veridicitatea oricărei solicitări.

De asemenea, fiți circumspecți la ofertele online care par prea bune pentru a fi adevărate. Termeni precum „investiții cu profituri garantate” sau „profituri sigure” sunt adesea semne clare că aveți de-a face cu fraudatori.