IMM România: peste jumătate dintre firme prezic scăderea activității în 2026

Care sunt strategiile de resurse umane în fața incertitudinii?

Un sondaj realizat de IMM România a arătat că peste 50% dintre antreprenorii interogați așteaptă o scădere a volumului de afaceri în anul 2026. Datele, publicate de Economedia. ro, reflectă percepția firmelor privind evoluția mediului de afaceri în trimestrul al treilea al anului curent, comparat cu aceeași perioadă din 2025.

Victor Ponta cere coaliției o gură de oxigen pentru antreprenori: Impozitul pe dividende, mărul discordieiDobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salariiexpansiunea europeană depinde de o finanțare externăMeta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge Analytica

Mai mult de jumătate dintre respondenți prezic o reducere a activității, în timp ce doar 3,1% a considerat că s-a produs o îmbunătățire. 15,5% au declarat că nu au observat modificări semnificative, iar niciun participant nu a menționat o ameliorare semnificativă a situației.

Printre principalele dificultăți identificate, scăderea cererii și creșterea cheltuielilor cu personalul angajat stau la vârf. Pentru 28,8% dintre firme, lipsa de solicitare pe piață a fost principalul obstacol. Următoare în rang a fost creșterea salariilor și a altor costuri legate de forța de muncă, indicată de 28,5% dintre respondenți. Scumpirea energiei electrice și a combustibililor a fost menționată de 20,8% ca problemă semnificativă, în timp ce 11,9% a atribuit dificultății ridicarea prețurilor materiilor prime sau a serviciilor externi.

Un procent mai mic, de 10%, a văzut în concurența neloială un factor de risc semnificativ.

La o întrebare specifică despre impactul prețurilor energiei, 53,2% dintre participanți au confirmat că cheltuielile operationale au crescut semnificativ din această cauză. O parte din ele, exact 18,6%, a ales să absorbe aceste creșteri fără a modifica prețurile de vânzare, în speranța de a menține competitivitatea.

Doar 9,9% dintre firme au ales să reducă volumul producției.

Alte măsori de adaptare au inclus înlocuirea echipamentelor vechi cu variante mai eficiente din punct de vedere energetic (6%), precum și instalarea de panouri fotovoltaice pentru generarea proprie de energie (3,1%). Pentru o mică parte, de 3,9%, scăderea nu a afectat costurile finale, sugerând o mai bună capacitate de absorbere a schimbărilor.

Pe privința prognozelor pentru semesterul următor, anticipările sunt rezervate. 30,2% dintre antreprenori așteaptă o scădere moderată a activității, iar 23,3% prezic o reducere semnificativă. Stagnarea volumnelui de afaceri este așteptată de 27,9% dintre firme.

Doar 9,30% prevede o creștere moderată, iar aceeași proporție – 9,30% – a declarat incapacitatea de a estima evolutia viitoare. Niciun respondent nu a anticipat o creștere semnificativă a volumului de afaceri, indicând un nivel semnificativ de pessimism privind perspectivile de crescere.

În ceea ce privește resursele umane, strategiile declarate de firme arată o

În ceea ce privește resursele umane, strategiile declarate de firme arată o tendință spre prudenta.

Mai mult de jumătate – 55,8% – a declarat intenția de a menține numărul actual de angajați. O parte mai mică, de 15,5%, prevede eliminarea unui post de lucru, iar 14% planează angajarea între două și patru persoane. Reducerea mai semnificativă a personalului, cu între cinci și șapte poziții, este contemplată de 3,9% dintre antreprenori.

Un procent foarte mic, de 2,3%, a menționat planuri pentru peste dezisor de nouă angajări, în timp ce 6,2% intenționează să realizeze o nouă angajare și același procent – 2,3% – să angajeze între două și patru salariați.

Pentru a face față presiunii pe piața muncii și pentru a conserva posturile de lucru, 42,6% dintre antreprenori susțin necesitatea formării profesionale continue. Alte măsori de sprijin pe care le-au menționat includ subventionarea programului Kurzarbeit (25,6%), subventionarea șomajului tehnic (22,5%) și susținerea creșterilor salariale pentru personalul calificat, pe cheltuiala angajatorului (20,2%).

De asemenea, au fost solicitate simplificările procedurilor legate de învățământul dual (17,8%) și reducerea birocrației la angajarea personalului provenit din state externe Uniunii Europene (16,3%).

Legislația muncii a fost identificată ca principală sursă de costuri de conformare pentru o treime dintre respondenți, adică 33,3%. Acești antreprenori au subliniat presiunea generată de regulile privind programul de lucru, contractele cu durată determinată și detașarea personalului.

În continuare, reglementările privind comerțul și produsele au fost menționate de 27,1% dintre firme ca sursă de cheltuieli, în timp ce normele privind protecția datelor personale, digitalizarea și inteligența artificială au generat presiune financiară pentru 18,3% dintre participanți.

Aspectele legate de protecția mediului și tranziția verde au fost indicate de 17,7% ca factori de stres, iar raportarea ESG de 8,5% și protecția consumatorilor de 7%.

Pentru 12,1% dintre antreprenori, niciuna dintre aceste domenii ale reglementarii europene nu a produs costuri semnificative de aplicare.