Cum te înșelă „Telefonul stricat” pe WhatsApp?
Escrociere la terminalele de plată SelfPay și PayPoint: angajați au fost induși în eroare pentru a transfera ilegal peste 200.000 de lei
CNMC câștigă primul proces ROBOR: băncile plătesc 700 mil. euro
De ce a fost introdus impozitul minim pe cifra de afaceri, care se abolește de la 1 ianuarie 2027
Curtea de Apel a respins cererea CEC Bank de suspendare a executării deciziei în dosarul ROBOR
BNM aplică amendă de aproape 9,35 milioane lei companiei Microinvest cu active de aproape 10 miliarde de leiAutoritățile din Brașov au deschis o anchetă penală privind o schemă de fraudă complexă, în care mai multe persoane sunt vizate. Prejudiciul total cauzat de aceste acțiuni a fost calculat la peste 200.000 de lei, suma fiind obținută prin manipularea angajaților din magazinele care găzduiesc aparatele de plată.
Cum funcționează Vishing-ul cu investiții fictive?
Conform detaliilor furnizate de Poliția Română, suspecții au contactat telefonic personalul din punctele de vânzare care gestionează stațiile SelfPay și PayPoint. Aceștia se prezentau ca tehnicieni autorizați de către operatorii de servicii de plată. Sub pretextul efectuării unor verificări tehnice sau actualizări ale software-ului, escrocii au convins angajații să efectueze operațiuni specifice la terminale, prin care sume de bani erau redirecționate către portofele digitale, conturi bancare sau platforme de jocuri de noroc.
Investigația a scos la lumină că doi dintre inculpați sunt minori, amândoi având 17 ani, iar alți cinci au fost deja arestați preventiv. Toți trei suspecți principali provin din județul Galați. În ziua de marți, 3 noiembrie, și miercuri, 4 noiembrie, polițiștii au adus cei trei la audieri, aplicând reținerea pentru o perioadă de 24 de ore, cu plasarea în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din Brașov.
Cum se ascunde banii prin jocuri de noroc?
Mecanismul de spălare a banilor era elaborat. Grupul folosea conturi bancare și conturi pe platforme de jocuri de noroc, uneori deschise pe numele altor persoane, cu scopul de a ascunde originea ilicită a fondurilor. Sumele erau reinjectate în economia legală prin plasarea de pariuri la jocuri de noroc, o metodă care, potrivit polițiștilor, oferea o șansă ridicată de a recupera suma mizată. Ulterior, banii erau retrăși în conturi controlate de suspecți, disimulând astfel proveniența lor.
Acest caz nu este izolat. În luna septembrie, poliția a declanșat zeci de percheziții după ce angajații din mai multe magazine care găzduiesc stații de plată a facturilor au fost înșelați prin aceeași metodă. Persoane neautorizate s-au pretins a fi tehnicieni și au îndrumat angajații să transfere sume către conturi de pe platforme de jocuri de noroc.
Cum te captează „Creditul” cu autorități false?
Pe lângă acest caz specific, autoritățile alertează publicul despre alte metode frecvente de fraudă:
Un apelant necunoscut trimite un mesaj pretinzând a fi un membru al familiei care și-a stricat telefonul. Victima este îndrumată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten” sau al rudelor respective. Întregul proces se desfășoară prin mesaje scrise, evitând apelurile vocale pentru a nu fi recunoscuți după voce.
Începând cu un formular online care promite câștiguri rapide, victima este contactată telefonic de „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive. Sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Cum te înșelă vocea clonată cu AI?
Un număr care pare a fi al băncii victimei o anunță că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana este convinsă să mute economiile într-un cont pretins „sigur”, dar banii ajung la escroci.
O variantă extinsă a spoofingului, unde victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transfer.
Cum te captează „Nepotul în primejdie”?
Escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând un accident grav sau un pericol legal iminent. Victima, sub presiunea emoțională, nu verifică identitatea apelantului.
Similară cu metoda accidentului, dar vizează special persoanele în vârstă, mizând pe legătura bunici-nepoți. Escrocoul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă.