Femeile din România fac cea mai mare contribuție la economia UE prin muncă domestică

O cifră șocantă: 13,6 miliarde lei!

Studiul România nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate, coordonat de Dr.

Cristina Chiriac, cuantifică impactul economic al activităților desfășurate în interiorul gospodăriei, evaluând această muncă la o valoare ce reprezintă între 9% și 19% din produsul intern brut al țării.

Analiza evidențiază pierderile economice semnificative ca urmare a nedesfructuării complete a potențialului feminin. În fiecare zi, un număr uriaș de românce dedică eforturi pentru îngrijirea copiilor, a părinților vârstnici sau a altor membri ai familiei care necesită asistență. Ele se ocupă de gătirea hranei, de administrarea casei și de diverse activități esențiale pentru funcționarea echilibrului familial și economic.

Vorbește de o muncă autentică, care consumă timp substanțial și generează valoare reală, dar care rămâne neplătite și este exclusă din calculele oficiale ale PIB-ului.

Potrivit cercetării economice independente, prezentate oficial pe 10 noiembrie în Capitală, valoarea acestor servicii, dacă ar fi achiziționate de pe piață, se cifrează între 150 și 336 de miliarde de lei pe an. Această estimare nu indică o scădere directă a producției naționale, ci pune în relief o contribuție economică masivă care scapă indicatorilor statistici.

Un aspect remarcabil al analizei este poziția României în contextul european privind educația tehnică și științifică. Țara noastră ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea femeilor printre absolvenții din domeniul STEM, cu o cota de 42,1%.

Totuși, rata de ocupare a femeilor cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani se situează la doar 59,5%, în timp ce media europeană este de 71,3%.

Acest decalaj de 11,8 puncte procentuale echivalează cu un potențial de încă 640.000 de femei care ar putea fi ocupate dacă România ar atinge nivelul mediu al UE.

Paradoxul este clar: țara produce un capital uman de înaltă performanță, dar eșuează în transformarea lui în participare economică activă, veniturii și bunăstare.

Sorin Costreie, ministru al Educației și Cercetării, a subliniat că evaluările PISA, analizele OCDE și prezentul studiu converg într-o singură problemă centrală: disparitățile educaționale dintre mediul rural și cel urban generează inegalități de șanse care necesită corecție politică. Șansa unui copil nu trebuie să fie determinată de locul în care se naște, a declarat șeful portofoliului educațional.

Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică pentru anul 2025 indică că peste 1,3 milioane de femei sunt înregistrate statistic ca casnice. Acestea constituie 97,5% din totalul persoanelor din această categorie. În spatele cifrei se ascund femei care gătesc, organizează gospodăria și execută zilnic activități vitale, fără ca aceste eforturi să genereze venituri salariale sau contribuții la sistemul de pensii.

Studiu estimă că doar munca neplătite a acestor femei casnice are o valoare economică anuală cuprinsă între 33 și 49 de miliarde de lei.

Trebuie clarificat că estimarea de 33–49 de miliarde de lei se referă la femei cu vârstă de cel puțin 15 ani încadrate ca casnice, în timp ce cifra mai mare, de 150–336 de miliarde de lei, acoperă toate femeile între 15 și 64 de ani. Cele două calcule se bazează pe populații de referință distincte și nu trebuie adunate.

Inovarea metodologică a cercetării constă în propunerea unui nou cadru analitic numit Human Capital Conversion Gap (HCCG) – deficitul de transformare a capitalului uman.

Acest indicator urmărește decalajul dintre potențialul uman existent și gradul în care acesta se transformă în participare economică, venituri, capital acumulat și drepturi economice pe parcursul întregii vieții.

Analiza acoperă șapte etape: sistemul educațional, implicarea pe piața muncii, nivelurile de venit, acumularea de bunuri, inițiativa antreprenorială, timpul dedicat activităților neplătite și drepturile contribuative, inclusiv cele legate de pensie.

Estimarea de 33–49 mld. de lei, clarificată!

Această abordare demonstrează că aceste diferențe nu sunt probleme izolate. O întrerupere a carierei poate avea efecte în lanț asupra veniturilor, posibilității de economisire, accesului la credite și, în final, asupra mărimei pensiei. Cercetarea documentează aceste decalaje și sugerează ca ele să fie analizate într-un singur flux economic continuu. Contribuția principală a studiului este organizarea acestor șapte etape într-un cadru comun aplicat pe datele României, un model care poate fi testat în alte economii. În această fază, HCCG nu este încă un indice compus calculat sau un clasament al țărilor europene.

Pentru prima dată, această analiză corelează date care de obicei sunt tratate separat: nivelul de educație al femeilor, participarea lor la muncă, diferențele de salarii, activitatea antreprenorială, timpul dedicat îngrijirii și sistemul de pensii. Studiu aduce și două calcule proprii esențiale: cuantificarea economică a muncii neplătite și decalajul de reprezentare a femeilor în rândul asociatelor și acționarelor din România.

În plus, sugerează noi perspective pentru analiza proprietății și a proceselor decizionale, explicând de ce statisticile de șomaj nu surprind întreaga imagine a implicării femeilor în piața muncii și unde se pierde valoare pe parcursul carierei.

În total, cercetarea formulează opt contribuții noi, susceptibile de a fi verificate și dezvoltate în viitor.

Un altă cifră importantă este de 13,6 miliarde de lei pe an, care reprezintă valoarea agregată a decalajului mediu de câștig salarial brut între sexe, conform metodologiei aplicate. Consecințele acestor diferențe de venit nu se opresc doar la salariul lunar, ci se acumulează de-a lungul întregii vieții profesionale, afectând economiile, accesul la finanțare și drepturile de pensie.

Un scenariu prezentat în raport indică o diferență monetară cumulată de 512.160 de lei pe parcursul vieții active și a pensionării, în condițiile de calcul specificate.

Datele furnizate de Casa Națională de Pensii Publice arată că, în anul 2025, decalajul între pensia medie a bărbaților și cea a femeilor a crescut cu 94% față de 2023, ajungând la 1.270 de lei lunar. Un decalaj anual uriaș la nivel agregat! La nivel agregat, acest decalaj anual este estimat la 31,1 miliarde de lei.

Această valoare reflectă diferențe acumulate de-a lungul carierei și este analizată separat de estimarea salarială de 13,6 miliarde de lei; cele două sume nu se adună.

O altă concluzie importantă privește fragilitatea economică la vârstă pensionării: 17,2% dintre femeile pensionate pentru limită de vârstă primesc indemnizație socială, față de doar 5% dintre bărbații din aceeași categorie. Studiul semnalează de asemenea că instituția nu calculează indicatorul ponderii pensionarilor sub pragul de sărăcie relativă, element necesar pentru o imagine completă a vulnerabilității economice.

În ceea ce privește antreprenoriatul feminin, pe baza datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, cercetarea identifică un deficit contrafactual de 234.762 de femei asociate sau acționare față de un scenariu de paritate. Acest indicator nu numără firme inexistente, ci măsoară diferența dintre realitatea observată și o situație ipotetică de egalitate perfectă (50% femei, 50% bărbați). Analiza evidențiază și decalajul dintre participarea femeilor în proprietatea companiilor și prezența lor în poziții de conducere și în structurile decizionale economice.

Luminița Odobescu, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului și fostă ministru a Afacerilor Externe, a subliniat: Nu putem vorbi despre o economie competitivă cât timp o parte atât de importantă a potențialului său rămâne nevalorificată. Este vital să susținem antreprenoriatul feminin prin facilitarea accesului la capital, la instrumente de dezvoltare și la rețele profesionale.

În egală măsură, trebuie să discutăm despre reprezentarea femeilor în roluri de conducere și să creăm mecanisme prin care contribuția lor să se traducă în productivitate și leadership.

Valoarea acestei cercetări constă tocmai în capacitatea de a transforma datele în politici publice.

Cristina Chiriac, președinte fondator al CONAF, a declarat: România investește în educația femeilor, dar nu reușește să valorifice pe deplin acest efort. Pierdem oportunități economice când o femeie nu poate reveni la muncă, când competențele ei nu se transformă în venituri echitabile sau când munca de îngrijire rămâne invizibilă în statisticile economice.

Am vrut să înțelegem unde se produce această pierdere, cum se acumulează de-a lungul vieții și ce măsuri putem lua pentru a o reduce. Cifrele arată că nu vorbim despre probleme izolate, ci despre un mecanism pe care România continuă să îl ignore. Știm că avem nevoie de creștere economică și de oameni pe piața muncii.

Dar nu putem vorbi despre prosperitate cât timp nu reuși.