Director de bancă din București are suspectat pentru furt de aproape 100.000 de euro de la clientul său de încredere

CSALB examinează și cazuri în care consumatorii au semnat ei înșiși creditele

Directorul unei sucursale bancare din Sectorul 2 al Capitalei a fost plasat sub control judiciar, după ce a sustras aproximativ 100.000 de euro din conturile unei persoane în vârstă. Incidentul, care a avut loc în intervalul 2022-2023, a fost descoperit abia recent, printr-o verificare internă a instituției.

Victor Ponta cere coaliției o gură de oxigen pentru antreprenori: Impozitul pe dividende, mărul discordieiDobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salariiexpansiunea europeană depinde de o finanțare externăMeta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge Analytica

Conform comunicatului transmis de Poliția Capitalei, în data de 8 octombrie 2026, ofițerii de la Brigada de Investigație a Criminalității Economico-Financiare, aflate sub comanda Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, au pus în aplicare un mandat de percheziție la domiciliul suspectului. Dosarul penal inițial se referă la două infracțiuni principale: realizarea de operațiuni financiare prin metode frauduloase și accesul ilegal la un sistem informatic.

Investigațiile au stabilit că bărbatul, în vârstă de 45 de ani, ocupa funcția de director al unei sucursale din zona Sectorului 2. În perioada menționată anterior, acesta a efectuat 13 operațiuni bancare neautorizate în conturile unui client fidel. Folosindu-se de poziția sa privilegiată și de cunoașterea detaliilor personale ale victimii, managerul a reușit să transfere sume semnificative, totalizând aproape 100.000 de euro. Surse din mediul judiciar au confirmat pentru News.ro că persoana defraudată este un bătrân care avea o încredere deplină în conducătorul sucursalei. Clientul l-a rugat în repetate rânduri pe director să intervină direct în contul său, facilitând astfel acțiunea frauduloasă.

Ca măsură preventivă, instanța a dispus pentru inculpat regimul controlului judiciar, valabil timp de 60 de zile. Detectarea disparenței banilor nu a fost imediată, ci a rezultat dintr-un audit intern efectuat de bancă, ceea ce sugerează o schemă mai complexă de ascundere a mișcărilor de fonduri.

Pe lângă acest caz specific, Asociația Consumatorilor (CSALB) analizează o serie de situații similare, în care clienții băncilor au rămas datori la instituțiile financiare după ce hoții informatici au contractat împrumuturi în numele lor. În majoritatea scenariilor, victimele au oferit acces la parole, date confidențiale sau chiar la dispozitivele personale și aplicațiile de internet banking unor persoane necunoscute.

CSALB examinează și cazuri în care consumatorii au semnat ei înșiși creditele, pentru a transfera apoi banii către conturi neidentificate, motivați de dorința de a investi în active digitale (criptomonede) sau de a acoperi alte datorii rezultate din fraude anterioare. În procesele de negociere cu băncile, reclamanții descriu mecanisme sofisticate de înșelăciune, iar pierderile raportate în dosarele analizate de asociație ating până la 20.000 de euro.

O dificultate majoră constă în faptul că, în marea majoritate a situațiilor, băncile refuză cererile de conciliere în cadrul CSALB. Argumentul principal invocat este că aceste cazuri se află deja în atenția forțelor de ordine sau că hoții nu au spart barierele de securitate ale băncii, ci au folosit accesul legitim al titularilor conturilor. Deși numele consumatorilor sunt pseudonimizate pentru protecția identității, localitățile menționate sunt reale, iar prezentarea detaliată a metodelor folosite are scopul de a alerta publicul împotriva noilor tentative de defraudare. Toate aceste solicitări au fost, în cele din urmă, respinse sau clasate de instituțiile bancare.

Printre exemplele analizate se numără cazul Adrianei H., din București, care a relatat un atac cibernetic de tip malware, prin care hoții preiau controlul la distanță asupra telefonului său, folosind aplicația Whatsapp. Infracționi au deschis un cont bancar online în numele ei și au obținut un credit de 29.000 de lei, spunându-i că banii îi aparțineau și îi putea cheltui. A doua zi, ea a cerut anularea împrumutului, a sesizat Poliția și a notificat banca telefonic și pe cale scrisă. Hoții au reușit să extragă și 90.000 de lei din diverse conturi, jumătate din sumă reprezentând fonduri din conturi în care femeia era împuternicită (banii altor persoane), iar restul din contul personal. Retragerea s-a făcut prin multiple operațiuni mici, pentru a ocoli limitele de securitate.

Comunicarea cu hoții s-a făcut exclusiv prin Whatsapp și apeluri telefonice, uneori durând peste patru ore.

Bancă a În cazul contului de împuternicire

Bancă a În cazul contului de împuternicire, fondurile au fost mutate în contul personal al utilizatorului și apoi cheltuite, banca susținând că a executat transferurile conform instrucțiunilor primite. Conform legislației, un ordin de plată este valid dacă este executat conform IBAN-ului indicat de plătitor.

Un alt caz ilustrează ingineria socială în acțiune: Ion R., din Ilfov, a fost sunat de un infractor care se prezenta ca angajat al unei bănci comerciale, anunțându-l că datele sale fuseseră folosite pentru un credit de nevoi personale. După ce a negat solicitarea, i-a fost făcută legătura cu o persoană care se pretindea a fi din Poliție, iar apoi cu alta, de la BNR. Aceasta i-a recomandat să ia un împrumut de circa 100.000 de lei, să retragă banii în numerar și să îi depună la un ATM de criptomonede. Ion a urmat instrucțiunile, depunând sume de câte 10.000 de lei, cerând dovezi de depunere, pentru ca apoi să fie instruit să sune la două numere de telefon pentru aprobarea tranzacțiilor.

Mădălina E., din Iași, a raportat o fraudă bancară complexă combinată cu furtul de identitate, soldată cu un credit de nevoi personale contractat în iunie 2026. Ea susține că consimțământul său a fost obținut prin manipulare psihologică, iar banii au fost transferați imediat în conturi externe pentru spălare. Ancheta penală este în desfășurare, iar ea a notificat banca și DNSC. Solicită suspendarea plății ratelor până la încheierea dosarului și neînregistrarea eventualelor întârzieri la Biroul de Credit, dat fiind caracterul fraudulos al contractului.

Mihai U., din Prahova, a relatat că, în perioada martie-septembrie, a încredințat controlul telefonului mobil unei persoane cunoscute recent, care pretindea a fi avocat, dar folosea un nume fals. Aceasta a accesat aplicațiile de homebanking din trei bănci, a emis un card de credit și a efectuat tranzacții neautorizate, generând un prejudiciu de peste 15.000 de lei. Banca insista ca el să plătească creditul, invocând accesul „autorizat” de el, motiv pentru care a acceptat o eșalonare pe 36 de luni pentru a evita executarea silită.

Emil D., din Vrancea, a fost victimă a unui credit de 66.000 de lei încheiat fraudulos, fără semnătura sa, din cauza unui furt de identitate. Deși a realizat o identificare video pentru un broker de investiții de pe Facebook și o aplicație similară, el consideră că aceasta nu echivalează cu acordul pentru credit. Poliția a deschis un dosar pentru fals informatic.

Toader D., din Caraș-Severin, a fost înșelată de persoane care se pretindeau a fi de la BNR și de la organele de cercetare penală. Sub pretextul că datele sale bancare erau compromise, a fost convinsă să contracteze un credit de 110.000 de lei, fără consimțământul său real. Banii au fost însușiți de hoți, iar ea solicită suspendarea temporară a obligațiilor de plată până la clarificarea situației, în contextul unei anchete penale deschise.

Dumitru L., din Ilfov, solicită o soluție amiabilă pentru suspendarea sau reeșalonarea creditului, în urma unei fraude de tip inginerie socială. El a fost manipulat să retragă numerar și să depositeze suma creditată de 70.000 de lei în 14 tranzacții la un automat Bitcoin. Incidentul a fost raportat imediat Poliției Ilfov și băncii. El cere o perioadă de grație pentru a evita executarea silită și raportarea la Biroul de Credit, menționând că rata lunară de 1.450 de lei reprezintă peste 30% din venitul său net lunar.

În final, Viorel V., din Covasna, relatează că a accesat un site fals, deschizând calea către o altă formă de defraudare, continuând seria de incidente în care vulnerabilitatea digitală a consumatorilor este exploatază de infractori.