Mergi la conținut

Creditarea corporativă sub presiune: neîncasările ajung la 5,6%, iar microîntreprinderile suferă cel mai mult

Creditarea corporativă sub presiune: neîncasările ajung la 5,6%, iar microîntreprinderile suferă cel mai mult

Microîntreprinderile, în prima linie a crizei!

Problema creditelor neperformante în mediul de afaceri din România nu mai e doar o statistică rece; a devenit un subiect fierbinte în rândul decidenților financiari. Datele recente arată că proporția creditelor corporative aflate în defalare a atins 5,6%.

Cifra semnalează o escaladare vizibilă a problemelor de plată ale firmelor, reprezentând o creștere de 1,1 puncte procentuale față de martie 2025. Practic, calitatea portofoliilor bancare s-a deteriorat clar în ultimele luni.

Gabriela Folcuț, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), a detaliat situația într-o intervenție publică, punând accent pe diferențele dintre categoriile de debitori.

Deși media generală e de 5,6%, realitatea variază drastic în funcție de mărimea companiei. Microîntreprinderile sunt cele mai afectate, cu o rată de neîncasare de 7,2%, urmate aproape la egalitate de întreprinderile mici, la 7,1%. La polul opus, marile corporații mențin un grad de neperformanță sub 5%, demonstrând o reziliență mai mare în fața presiunilor economice actuale.

Analizând sectoarele, expertul ARB a identificat agricultura, construcțiile și industria ca fiind cele mai vulnerabile. Acestea generează cele mai ridicate procente de credite neperformante, o consecință directă a modului în care au gestionat provocările economice din perioada anterioară.

Garanțiile de stat, un factor de risc ascuns?

Gabriela Folcuț subliniază că e firesc IMM-urile să fie mai afectate: ele au resurse limitate pentru a absorbi șocurile conjuncturale, spre deosebire de societățile mari.

Un alt aspect critic, evidențiat la evenimentul „IMM-urile, oxigen pentru România”, vizează impactul garanțiilor de stat. Creditele accesate de companii care beneficiază de acest sprijin statal înregistrează cea mai ridicată rată de neperformanță din portofoliu: 11,3%.

Deși ARB susține necesitatea garanțiilor pentru a facilita accesul la finanțare, directorul insistă pe monitorizarea riguroasă a datoriilor post-acordare. E esențial să verificăm ce se întâmplă cu fluxurile de bani după ce creditul este dispensat, nu doar în momentul aprobării.

Situația e agravată de subcapitalizarea multor firme.

Lipsa unei baze patrimoniale solide le împiedică să acceseze fonduri europene sau linii de credit bancare convenționale. Măsurile luate pentru a stimula capitalizarea nu au încă efecte suficiente pentru a inversa tendința.

Sistemul bancar rezistent, dar vigilent!

O firmă slab capitalizată devine extrem de dependentă de creditul comercial, care are o pondere de două ori mai mare decât cel bancar în structura finanțării.

Această dependență amplifică riscul de insolvență în perioadele de criză, chiar și de intensitate medie.

Datele privind insolvența confirmă îngrijorarea.

Numărul companiilor aflate în această stare juridică a crescut, atingând aproximativ 26.000 de entități. Din totalul creditului neperformant din sistem, 30% provine din creditele acordate firmelor aflate deja în proceduri de insolvență. Legătura directă dintre insolvabilitate și pierderile bancare creează un cerc vicios care afectează stabilitatea sectorului.

În ciuda tensiunilor, Gabriela Folcuț transmite un mesaj de prudență optimistă. Indicatorii de solvabilitate și lichiditate ai băncilor românești rămân la niveluri foarte bune, permițându-le să continue finanțarea activității productive. Cheia succesului stă în menținerea stabilității financiare naționale și în utilizarea eficientă a instrumentelor de finanțare externe. Deși PNRR nu mai e în vigoare, există încă fonduri europene operaționale. E imperativ ca acestea să fie mobilizate la maxim pentru a susține antreprenorii.

Alte articole:

Distribuie:

Lasă un comentariu

Comentariile sunt moderate. Al tău va apărea după aprobare. Maxim 2 comentarii pe oră.