Bursa românească intră în era investițiilor pasive?

O nouă eră pentru bursa românească?

Piața financiară de la noi trece printr-o transformare profundă, iar fondurile tranzacționate la bursă – cunoscute drept ETF-uri – trag acum eforturile după ele.

Bursa de la București, magnet pentru capitalul străin: Cum au devenit ETF-urile motorul pieței în 2026Piața ETF-urilor din România intră într-o nouă etapă de maturizareNN introduce primul fond cu ETF administrat activ și taie din comisioaneRaiffeisen Bank România a atras cu 35% mai mulți clienți noi în primele nouă luni

Devenite rapid opțiunea preferată a investitorilor care vor să-și pună banii la treabă pe termen lung, aceste instrumente deschid drumul către o diversificare reală a portofoliilor.

Pe fondul acestui interes în creștere, platforma Financial Intelligence a lansat o serie editorială dedicată tendințelor din piață, luând la bani mărunți atât oportunitățile, cât și riscurile.

Ce ne rezervă viitorul pe termen lung?

Dinamica aceasta e susținută de la vârf. Alexandru Petrescu, de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), e convins că următorii cincisprezece ani vor rescrie regulile jocului pentru piața de ETF-uri din România. De cealaltă parte, Remus Vulpescu, de la Bursa de Valori București, își dorește ca aceste fonduri bazate pe indici să devină destinația firească pentru economiile pe termen lung ale familiilor din România.

Privind spre orizontul european, Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședintele ASF, insistă că ETF-urile sunt colacul de salvare pentru maturizarea pieței noastre de capital, unde loc de creștere încă mai este din plin. La rândul său, Krešo Vugrinčić, de la InterCapital ETF, vede în aceste instrumente puntea perfectă care leagă capitalul străin de piețele din Europa Centrală și de Est, urcând România în topul preferințelor investitorilor.

În sectorul bancar, lucrurile se mișcă repejor. Cristina Boicu, de la ING Bank România, spune că ETF-urile sunt ca un magnet pentru cei care abia acum intră în lumea investițiilor. De altfel, echipa ING Invest a reușit o performanță notabilă: a atras 15.000 de clienți în mai puțin de o lună, semn că foamea de astfel de produse e mare.

Cum reacționează băncile și brokerii?

În aceeași notă, Vlad Pintilie, de la BT Capital Partners, e de părere că fondurile acestea vor deveni curând piesa de rezistență din portofoliul oricărui român.

Nu în ultimul rând, Horia Păcurar, de la NAGA, pariază că ETF-urile vor ajunge principala formă de economisire pentru europenii obișnuiți cu produsele de piață.

În tot acest peisaj dinamic, Cristina Netea a anunțat lansarea primului ETF administrat activ într-un fond unit-linked din România, veste venită la pachet cu o ieftinire: taxa de administrare a coborât de la 1,8% la 1,6% pe an.

Cifrele vin să confirme un adevărat boom al cererii.

Cât de mult au explodat cifrele?

Dragoș Andrei, de la Goldring, arată că numărul clienților care investesc în ETF-uri la BVB a crescut de peste șapte ori în ultimii trei ani, în timp ce banii plasați aici s-au înmulțit de peste 20 de ori.

La rândul său, Răzvan Pașol, de la Patria Asset Management, scoate în evidență un salt uriaș: fondurile BET Patria – Tradeville au crescut de 105 ori în cinci ani, ajungând la active de 1,7 miliarde de lei.

La scară europeană, gigantul Amundi Group raportează o piață de ETF-uri ajunsă la 3,2 trilioane de euro. Domenii de viitor precum inteligența artificială, industria de apărare sau electrificarea atrag tot mai mulți bani pe termen lung, întărind poziția acestor instrumente în economia modernă.