Black Friday: curierii au transportat cutii mari cu alte cutii mici care se plimbau în interior

Black Friday a trecut, obiectivele financiare au fost atinse!

Vino de vinuri de Black Friday: curierii au transportat cutii mari cu alte cutii mici care se plimbau în interior

De la începutul anului 2030, situațiile în care produsele se „plimbau” liber în ambalaje enorm de mari nu vor mai fi permise, în urma intrării în vigoare a regulamentului european privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR). Această normă impune, printre alte dispoziții, o limită maximă de 50% pentru spațiul gol din ambalajele folosite în comerțul electronic. Tot ce umple spațiul liber – fie că este vorba despre hârtie, perne umplute cu aer sau folie cu bule – este considerat spațiu gol. În alte state europene, această practică de supraambalare este deja supusă unor penalizări financiare.

„Regula de bază care se aplică este următoarea: cu cât un produs este mai mult împachetat (sau supraambalat cu materiale grele de reciclat), cu atât compania suportă taxe mai mari, costuri care se transferă adesea în prețul final al produsului”, explică Constantin Damov, președinte al Green Group.

Experiențele clienților din perioada de vârf a Black Friday ilustrează perfect această problemă. Raluca, o tânără din București, a plasat o comandă conținând șase produse și a primit șase colete separate. „Am comandat trei cutii de detergent identice și le-am primit separat, în trei colete diferite, fiecare împachetat individual”, povestește ea.

Deși în comandă erau două pachete de lavete umede, a primit inițial un singur colet, urmând ca cel de-al doilea să sosească într-o etapă ulterioară. Cristina, altă cumpărătoare fidelă a unui magazin online, a primit un produs mic de curățenie superambalat, deși nu era un obiect fragil.

„Mi s-a părut deloc necesar, pentru că nici măcar nu era ceva casant”, adaugă ea.

Claudiu își amintește că a primit un detergent într-o cutie umplută cu folie cu bule, unde ar mai fi putut încăpea încă două produse identice.

Nicoleta a cumpărat 15 saci de nisip special pentru gazon și i-a primit ambalați individual în cutii de carton.

Nu doar că acele cutii s-au rupt în timpul transportului din cauza greutății mari, ci s-a consumat atât de mult carton pentru un produs care era deja ambalat într-un sac special.

Chiar i-am zis curierului că mi se pare risipă de resurse și mi-a spus că, cel mai probabil, compania de curierat are noi reguli privind ambalarea și probabil s-a gândit să nu se rupă sacii în timpul transportului, relatează ea.

Aceste exemple ilustrează cum produsele comandate ajung la clienți într-o manieră deloc prietenoasă cu mediul.

Black Friday a trecut, obiectivele financiare au fost atinse, iar acum încep să apară primele comenzi livrate la ușă sau în lockerele curierilor. Pungi, cutii, hârtii, cartoane, benzi de scotch umplu tomberoanele dintre blocuri mai ceva ca sacul cu daruri al lui Moș Crăciun.

Adesea, dimensiunea ambalajelor nu se justifică prin conținut, iar curierii ajung să transporte tone de aer. Cine suportă costul acestei risipe? Cine răspunde?

Am întâlnit situații în care am avut de transportat cutii mai mari în care auzeam că «se plimbă» alte cutii mai mici, deci spațiul gol era foarte mare.

Firma de curierat nu îşi asumă modul de ambalare a produselor, nici ceea ce se află în colet.

Noi ridicăm coletul ambalat și etichetat, explică Mihai Rotaru, unul dintre acționarii firmei de curierat Bookurier, care are printre clienți companii precum Bebetei, Miniprix, Cărturești și Kalapod.

El precizează că pachetele expediate de un comerciant ajung pe o bandă unde sunt cântărite ca număr de kilograme și ca volum, iar în funcție de acești parametri se stabilește un preț de transport pe care îl plătește, în final, clientul.

Pe de altă parte, există și practici mai bune. Adina, o tânără antreprenoare care deține un mic business cu lumânări parfumate, aplică un standard intern strict: Produsele trebuie să fie bine protejate și, în același timp, să nu rămână spații goale în cutie.

Am ales cutiile de curierat în funcție de dimensiunile fiecărui produs pe care îl poți comanda pe site-ul nostru, astfel încât produsul să încapă bine și să fie cât mai bine fixat în interiorul cutiei.

Cred că merită să păstrăm obiceiul acesta și în perioadele mai aglomerate, precum Black Friday: volumul comenzilor crește, dar deșeul inutil nu trebuie să crească odată cu el.

Organizația non-guvernamentală Ecoteca, specializată în managementul deșeurilor?

La polul opus al lanțului logistic, eMAG, cel mai mare retailer online din România, a anunțat că cea de-a 16-a ediție de Black Friday a depășit pragul de comenzi de un miliard de lei, cu o valoare totală a comenzilor de peste 1,041 miliarde de lei, în creștere cu 55 de milioane de lei față de anul trecut. În total, s-au comandat peste 4,1 milioane de produse, cu aproximativ 600.000 mai multe decât la ediția precedentă.

Clienții au optat pentru produsele tradiționale, electronice și electrocasnice, dar au adăugat în coș în număr foarte mare și produse de zi cu zi: de la îngrijire personală și a casei la cafea, băuturi, suplimente și vitamine.

Optimizarea ambalajelor este o prioritate pentru eMAG, mai ales în contextul volumului mare de comenzi pe care îl procesăm.

Este o direcție în care investim de mai mulți ani, pentru că eficiența ambalării are efecte asupra întregului lanț logistic, au declarat reprezentanții eMAG la solicitarea ZF. Cu cât se adaptează mai bine ambalajul la dimensiunile produsului, cu atât se folosesc mai puține materiale, se reduce volumul transportat și se utilizează mai eficient capacitatea de livrare, inclusiv în lockere, adaugă ei.

În centrul nostru logistic, pe lângă ambalarea clasică, folosim încă din 2024 un sistem robotizat care măsoară volumul fiecărui produs, realizează automat o cutie pe dimensiunea lui și face întreaga operațiune de ambalare. În loc de cutii de dimensiuni prestabilite, sistemul folosește doar cantitatea de carton necesară, așa că scad consumul de materiale și spațiul gol din colete.

În plus, grupăm în același colet comenzile plasate de același client, iar împreună aceste măsuri reduc semnificativ materialele de ambalare pe care le folosim.„ ”Produsele voluminoase care vin deja în cutii rezistente și bine protejate, cum sunt electrocasnicele mari, nu mai sunt reambalate.

Le expediem în ambalajul original, fără materiale noi și fără o etapă suplimentară de ambalare, adaugă reprezentanții eMAG.

În funcție de context, pot exista excepții, iar produsele din aceeași comandă pot fi expediate separat.

De exemplu, produsele lichide nu sunt ambalate împreună cu alte produse din motive de siguranță pentru celelalte produse.

Totodată, produsele lichide pot fi grupate între ele, dar doar până la o greutate și un volum care nu pun coletul în pericol pe drum. Dacă livrarea se face la easybox, coletul trebuie să încapă și în sertar, așa că o comandă mai mare poate ajunge în mai multe colete.

Organizația non-guvernamentală Ecoteca, specializată în managementul deșeurilor, economia circulară și protecția mediului, notează că taxa pe supraambalare este un mecanism tot mai răspândit.

Regulamentul european PPWR a intrat în vigoare în februarie 2025, dar aplicarea concretă a prevederilor a început etapizat din 12 august 2026.

Comisia Europeană ar urma să stabilească metoda de calcul a spațiului gol până în februarie 2028, iar de la 1 ianuarie 2030, ambalajele vor trebui să fie reduse la minimul necesar.

Obiectivul final este ca, până în 2040, deșeurile de ambalaje pe cap de locuitor să scadă treptat cu cel puțin 15% față de anul de referință 2018.

„În medie, un colet are 43% aer, iar pentru unele produse spațiul gol ajunge la 64%, adică aproape două treimi din cutie. Regulamentul european PPWR pune o limită clară: cel mult 50% spațiu gol, din 2030. Pentru România, care reciclează doar 41% din ambalaje, o soluție simplă este o cutie mai mică, adică mai puțin carton aruncat. Ajungem la un principiu simplu: deșeul cel mai ușor de gestionat este cel pe care reușești să îl previi”, afirmă Alexandra Ţuțuianu, director de operațiuni la Asociația Ecoteca.

Din punct de vedere al masei, hârtia-cartonul și lemnul reprezintă cele mai importante categorii de ambalaje. În 2025, acestea au însumat aproape 1,48 milioane de tone, adică 57,7% din cantitatea totală raportată la nivel național. Aceste date arată cât de importantă este și componenta ambalajelor utilizate în transport, distribuție și activitățile comerciale, nu doar cea a ambalajelor care ajung direct la consumatori.

Ambalajele de carton au crescut foarte mult, nu doar din cauza Black Friday, ci și din cauza livrărilor prin curierat.

Deci avem de-a face cu un fenomen de masă, care ridică dificultăți întregului spațiu european, subliniază Constantin Damov, președinte al Green Group, cel mai mare jucător local din domeniul reciclării.

Mai multe state europene aplică taxe pe supraambalarea coletelor, iar mecanismele de penalizare se strictează progresiv. Deși nu există întotdeauna o „taxă pe supraambalare” de sine stătătoare aplicată direct la plată, statele europene penalizează financiar producătorii care folosesc ambalaje excesive prin sisteme fiscale denumite EPR (Responsabilitatea Extinsă a Producătorului), prin eco-contribuții modulate și prin taxe pe plasticul virgin, explică Damov.

În Franța și Germania, aceste măsuri sunt deja operaționale, servind de model pentru alte țări.