Un program fără reguli clare
România a lansat în mai 2026, prin OUG 32/2026, primul program de regularizare pentru muncitorii străini aflați în situație ilegală. Pe hârtie, totul sună simplu: migranții vin la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), își declară adresa și reintră în legalitate. O amnistie, practic. În realitate, totul funcționează haotic.
Amnistie fiscală pentru firmele datornice la TVA
Producătorii de vinuri cer schimbarea noilor măsuri fiscale
ANAF a încasat 15 milioane lei din vânzări pe platforma online în doar două luni
Dan Suciu (BNR): Amenda-record pe ROBOR, greu de justificat prin „informații confidențialePotrivit unor surse citate de Antena3, programul a pornit fără proceduri clare, fără formulare standardizate, fără o campanie oficială de informare. Unii funcționari nici măcar nu știau că ordonanța există.
Situația e și mai gravă pentru cei cu decizii de returnare. Aceștia sunt excluși din program — și riscă deportarea imediată dacă se prezintă la ghișeu. A apărut deja o piață neagră: sume mari de bani schimbă mâna pentru informații din interiorul IGI despre existența unor astfel de decizii.
Decizii de returnare, bani negri, deportări
La Cluj-Napoca, un tânăr din Asia de Sud s-a dus la IGI cu doi prieteni. Ceilalți doi au fost legalizați pe loc. Lui i s-a spus că trebuie să revină pe 11 mai. Când a ajuns, a fost arestat, izolat, i s-a confiscat telefonul și a fost trimis în țara de origine cu primul avion.
„E o loterie. Singura diferență între omul care a stat ascuns în fabrică și cel de pe stradă e norocul”, spune Georgiana Bădescu, coordonatoare la Centrul de Resurse Juridice.
Reprezentanții societății civile subliniază: majoritatea muncitorilor străini ajung în ilegalitate nu din vina lor, ci din cauza angajatorilor și a unui sistem defectuos. Legislația anterioară făcea angajatorul unicul responsabil pentru depunerea actelor. Muncitorii nu aveau cum să verifice dacă dosarul lor e în regulă.
Angajatori, birocrație, legislație defectuoasă
Astfel, cetățeni din Bangladesh sau Nepal, veniți cu vize de muncă, deveneau ilegali fără să știe — dacă angajatorul întârzia, greșea documentele sau nu se prezenta la programări. Mulți au fost păcăliți, spune Bădescu, „și nu au mai avut nicio șansă să muncească legal pentru familiile lăsate acasă”.
Anatolie Coșciug, de la Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, confirmă: cele mai multe cazuri de ședere ilegală sunt cauzate de sistem, nu de migranți.
Blocat de birocrație și lipsă de personal
Situația e agravată de blocaje administrative. O perioadă de peste 100 de zile fără proceduri clare a blocat practic toate cererile de venire legală în România. Chiar și cetățenii americani care au încercat să obțină permise de ședere au primit programări după expirarea termenului legal — din cauza lipsei de personal la IGI.
„Avem colegi din SUA care au venit la noi și au întâmpinat aceeași problemă”, spune Coșciug. Specialiștii critică dependența excesivă a muncitorilor de angajatori și compară situația din România cu cea din Spania, unde legislația e mai echilibrată. Elena Panțiru mai adaugă: nu există criterii profesionale clare pentru agențiile de recrutare, ceea ce amplifică riscurile de exploatare.
OUG 32/2026 a creat un nou cadru, dar și un blocaj administrativ major. Cererea de muncitori străini depășește contingentul aprobat — iar cei care așteaptă o șansă rămân prizonieri unui sistem care îi pedepsește chiar când încearcă să intre în legalitate.