Ce schimbări majore există în structura portofoliilor?
Piața financiară din România traversează o schimbare de structură. Datele recente ale Biroului de Credit arată că instituțiile financiare nebancare (IFN) au reușit să depășească băncile tradiționale la numărul de credite active.
Lion Capital a investit 90 de milioane de euro în Fondul Proprietate
Alba Iulia a vândut obligațiuni municipale suprasubscrise cu peste 47 de milioane de euro
Alba Iulia a strâns 47 de milioane de euro prin obligațiuni; cererea a depășit 77 de milioane
Dobânzi peste 7% pentru donatorii de sânge: Cum a atras statul 2,8 miliarde de leiÎn primele șase luni ale anului 2026, ritmul de creștere al portofoliului de împrumuturi din sectorul non-bancar a fost superior celui din sectorul bancar.
La finalul acestei perioade, registrul de credit conținea 6.747.218 de credite active în sistemul bancar, o cifră care a crescut cu 138.110 unități față de nivelul din decembrie 2025. Pe de altă parte, sistemul non-bancar a atins pragul de 2.057.813 de credite, cu un avans de 151.417 față de aceeași dată de referință. Diferența netă indică faptul că IFN-urile au acoperit un număr mai mare de noi contracte decât băncile, cu un excedent de peste 13.000 de credite. Astfel, numărul total de împrumuturi gestionate de entitățile nebancare a trecut de două milioane, contrastând cu aproximativ 6,7 milioane de contracte bancare.
Analizând structura detaliată a acestor portofolii, se observă diferențe majore între cele două sectoare. În mediul bancar, predominanța aparține produselor de tip revolving, care reprezintă 38,7% din total, urmate de creditele de consum, cu o cotă de 36,4%.
Cum afectează costul real al finanțelor și riscul supraîndatorării?
Alte categorii importante includ overdrafturile, care ocupă 11,7%, creditele ipotecare sau imobiliare, limitate la doar 8,5%, și liniile de credit, cu 4,7%. Această distribuție subliniază o dependență semnificativă a clienților bancari de instrumentele de creditare de retail care permit utilizarea recurentă a fondurilor.
În contrast, sectorul non-bancar prezintă o orientare clară spre finanțarea consumului.
Aici, creditele de consum dețin cea mai mare pondere, de 45,7%, urmate de liniile de credit, cu 31,6%, și de creditele de tip revolving, cu 22,7%.
Această structură reflectă o concentrare accentuată pe produse flexibile destinate cheltuielilor curente. Comparativ cu semestrul al doilea din 2025, nu s-au identificat modificări substanțiale în arhitectura acestor portofolii, menținându-se tendințele anterioare.
De ce ratingul băncilor mari rămâne solid?
Un aspect critic pentru consumatori îl constituie costul real al acestor finanțări. Majoritatea ofertelor online ale IFN-urilor impung o rată a dobânzii de 1% pe zi, ceea ce echivalează cu 365% pe an, o valoare de 20 de ori superioară mediei unui credit bancar standard.
Pentru a oferi o aparență mai atractivă a costurilor, multe instituții nebancare structurează împrumuturile sub forma liniilor de credit, impunând o plată lunară minimă redusă. Această practică facilitează accesul, dar contribuie simultan la supraîndatorarea unor segmente largi de populație. Din acest motiv, s-a solicitat autorității de supraveghere, Banca Națională a României, să revizuiască și să înăsprească regulile privind plafonarea îndatorării prin credite IFN.
În contextul evaluărilor internaționale, se remarcă și performanța băncilor mari. De exemplu, ratingul Unicredit a fost fixat la nivel Baa1 de către Moody’s, situându-se cu două trepe peste calificativul de țară al României (BBB-, ultima treaptă înainte de zona de risc ridicat, BB+).
Acest lucru este similar cu situația altor trei bănci majore din sistem. Articolul a fost publicat de Bancherul. ro pe data de 21 septembrie 2026, la ora 07:22, fiind actualizat la 08:06 în aceeași zi.