Guvernul Niculescu: 1,85 mld. lei împrumutați la dobânzi în scădere

Cât a costat fiecare emisiune?

Guvernul Niculescu a obținut 1,85 miliarde de lei prin licitații de titluri de stat, cu rate de dobândă în scădere. Aceste operațiuni au avut loc în primele zile de funcționare a noului guvern, demonstrând o cerere solidă din partea investitorilor.

Prețurile alimentelor în România, cele mai mici din Uniunea EuropeanăCodul fiscal 2027: cheltuielile intra-grup devin deductibile cu limitări stricteBRD și BID: peste 200 de IMM-uri au accesat fonduri prin garanțiiDashen Bank și ShebaMiles lansează cardul Platinum pentru călătorii

Datele publicate de Banca Națională a României, analizate de CursDeGuvernare. ro, detaliază structura acestor împrumuturi. Luni, Ministerul Finanțelor a vândut obligațiuni cu maturitate pe termen lung, specifice pentru anul 2035, în valoare de 596 milioane de lei. În aceeași zi, au fost plasate și titluri cu maturitate pe 4 ani, expirând în iulie 2030, pentru o sumă de 609 milioane de lei. Dobânzile aplicate au fost de 7,1% pentru prima categorie și 6,68% pentru a doua, ambele fiind mai joase decât cele din luna precedentă, când prima se situa la 7,42%.

Interesant este raportul cerere/ofertă (bid-to-cover ratio) la aceste licitații. Pentru titlurile pe 10 ani, investitorii au depus oferte pentru 716 milioane de lei, depășind semnificativ celula de 500 milioane de lei prevăzută în prospect.

Cât de mare a fost cererea?

La licitația pentru titlurile pe 4 ani, cererea a atins 939 milioane de lei, față de un prospect de 700 milioane de lei, indicând o cerere supraunitară.

Joi, a avut loc prima emisiune regulată a noului guvern pentru titluri cu scadență în februarie 2029. Cererea investitorilor a depășit 2 miliarde de lei, cu un raport bid-to-cover de peste 4:1. Ministerul a reușit să atragă 886,5 milioane de lei, depășind celula de 500 milioane de lei din prospect, la un randament de 6,61%, o ușoară scădere față de 6,66% din luna anterioară.

Pentru restul anului, Guvernul mai are de acoperit o cerere de peste 75 miliarde de lei. Una dintre soluțiile discutate este apelul la piețele externe. Contextul macroeconomic a fost grevat de criza politică internă prelungită și de războiul din Orientul Mijlociu, care a afectat finanțarea statului. La 12 octombrie, Trezoreria acoperise doar 70% din necesarul anual de 265 miliarde de lei pentru 2026, adică doar 185 miliarde de lei fuseseră împrumutate. Această cifră arată impactul puternic al șocurilor externe și a instabilității politice asupra capacității de finanțare a lipsei de bani a Guvernului.

În acest an, Ministerul Finanțelor a priorizat piața internă. Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a explicat la o conferință JPMorgan din Londra că Trezoreria a așteptat formarea noului guvern înainte de a lansa o nouă emisiune pe piețele externe.

Cât mai trebuie împrumutat?

Până acum, România a atras 4,7 miliarde de euro prin emisiuni în euro și dolari, plus 2 miliarde de euro prin plasamente private. Nanu a menționat că se așteaptă o reducere a volumului de împrumuturi externe planificate, inițial fixat la 10 miliarde de euro. Se așteaptă o nouă emisiune de eurobonduri în următoarele săptămâni, după investirea cabinetului Niculescu.

Un aspect crucial este că incertitudinea s-a redus, iar ratingul țării va rămâne în categoria investment-grade cel puțin până în februarie. Norocul Ministerului a fost că împrumutul din primul trimestru, în valoare de 4,7 miliarde de euro (3 mld. euro și 2 mld. dolari), a fost realizat cu câteva zile înainte de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a blocat Strâmtoria Ormuz și a provocat volatilitate pe piețele financiare.

Este esențial că un deficit bugetar nu poate rămâne nefinanțat într-o țară membră UE, altfel riscându-se incapacitatea de plată. Din acest motiv, instituțiile financiare, Ministerul Finanțelor și BNR-ul lucrează împreună pentru a asigura toate finanțările necesare pentru plățile bugetare.