IFN-urile au depășit băncile la numărul de credite active în România

Ce schimbări majore există în structura portofoliilor?

Piața financiară din România traversează o schimbare de structură. Datele recente ale Biroului de Credit arată că instituțiile financiare nebancare (IFN) au reușit să depășească băncile tradiționale la numărul de credite active.

În primele șase luni ale anului 2026, ritmul de creștere al portofoliului de împrumuturi din sectorul non-bancar a fost superior celui din sectorul bancar.

La finalul acestei perioade, registrul de credit conținea 6.747.218 de credite active în sistemul bancar, o cifră care a crescut cu 138.110 unități față de nivelul din decembrie 2025. Pe de altă parte, sistemul non-bancar a atins pragul de 2.057.813 de credite, cu un avans de 151.417 față de aceeași dată de referință. Diferența netă indică faptul că IFN-urile au acoperit un număr mai mare de noi contracte decât băncile, cu un excedent de peste 13.000 de credite. Astfel, numărul total de împrumuturi gestionate de entitățile nebancare a trecut de două milioane, contrastând cu aproximativ 6,7 milioane de contracte bancare.

Analizând structura detaliată a acestor portofolii, se observă diferențe majore între cele două sectoare. În mediul bancar, predominanța aparține produselor de tip revolving, care reprezintă 38,7% din total, urmate de creditele de consum, cu o cotă de 36,4%.

Cum afectează costul real al finanțelor și riscul supraîndatorării?

Alte categorii importante includ overdrafturile, care ocupă 11,7%, creditele ipotecare sau imobiliare, limitate la doar 8,5%, și liniile de credit, cu 4,7%. Această distribuție subliniază o dependență semnificativă a clienților bancari de instrumentele de creditare de retail care permit utilizarea recurentă a fondurilor.

În contrast, sectorul non-bancar prezintă o orientare clară spre finanțarea consumului.

Aici, creditele de consum dețin cea mai mare pondere, de 45,7%, urmate de liniile de credit, cu 31,6%, și de creditele de tip revolving, cu 22,7%.

Această structură reflectă o concentrare accentuată pe produse flexibile destinate cheltuielilor curente. Comparativ cu semestrul al doilea din 2025, nu s-au identificat modificări substanțiale în arhitectura acestor portofolii, menținându-se tendințele anterioare.

De ce ratingul băncilor mari rămâne solid?

Un aspect critic pentru consumatori îl constituie costul real al acestor finanțări. Majoritatea ofertelor online ale IFN-urilor impung o rată a dobânzii de 1% pe zi, ceea ce echivalează cu 365% pe an, o valoare de 20 de ori superioară mediei unui credit bancar standard.

Pentru a oferi o aparență mai atractivă a costurilor, multe instituții nebancare structurează împrumuturile sub forma liniilor de credit, impunând o plată lunară minimă redusă. Această practică facilitează accesul, dar contribuie simultan la supraîndatorarea unor segmente largi de populație. Din acest motiv, s-a solicitat autorității de supraveghere, Banca Națională a României, să revizuiască și să înăsprească regulile privind plafonarea îndatorării prin credite IFN.

În contextul evaluărilor internaționale, se remarcă și performanța băncilor mari. De exemplu, ratingul Unicredit a fost fixat la nivel Baa1 de către Moody’s, situându-se cu două trepe peste calificativul de țară al României (BBB-, ultima treaptă înainte de zona de risc ridicat, BB+).

Acest lucru este similar cu situația altor trei bănci majore din sistem. Articolul a fost publicat de Bancherul. ro pe data de 21 septembrie 2026, la ora 07:22, fiind actualizat la 08:06 în aceeași zi.