Deutsche Bank avertizează asupra instabilității fiscale din Franța

Protestele au zdrobit psihic și economic Franța!

Într-un context marcat de incertitudini geopolitice și financiare, Christian Sewing, șeful executive al Deutsche Bank AG, a subliniat faptul că tulburările fiscale și politice din Republica Franceză, care au culminat cu demonstrații violente, generează o îngrijorare profundă în rândul analiștilor. El estimă că această volatilitate va persista, cel puțin, până la organizarea alegerilor prezidențiale viitoare.

Credit Union din Michigan se extinde în Florida prin achiziția Gulfside BankRaiffeisen Bank primește undă verde de la Concurența pentru preluarea Garanti BBVAEXCLUSIV Umbrărescu vrea să cumpere o mare uzină. A depus deja ofertaHellen's Rock, vehiculul de investiții al lui Sacha Dragic, cu active de peste 1 mld. euro, îl aduce la conducerea

Într-o declarație oferită miercuri pentru Bloomberg Television, Sewing a precizat că, deși nu clasifică încă situația actuală drept o criză a datoriei suverane, o vede ca pe un semnal de alarmă critic, mai ales în ceea ce privește sănătatea finanțelor publice.

Această perspectivă subliniază importanța fundamentală a disciplinei bugetare pentru stabilitatea economică. Franța se află într-o fază agitată, cautând soluții viabile pentru reducerea deficitului bugetar înainte de scrutinul electoral programat peste șase luni.

Această tensiune s-a tradus printr-o lărgire a diferențialelor de randament între obligațiunile de stat franceze și echivalentele germane, atingând niveluri care, în trecut, erau asociate cu crizele de datorie din zona euro. Vanessa Holtz, o figură de top la Bank of America Corp. în Franța, a menționat marți că această dinamică a determinat investitorii să devină mult mai selectivi atunci când aleg activele franceze pentru portofoliile lor.

Sewing, care conduce o inițiativă în cadrul mediului de afaceri german menit să stimuleze fluxurile de investiții, a arătat că soliditatea financiară și ratingul de credit excelent al Germaniei o transformă într-o destinație preferată pentru capitalul internațional care vizează continentul european. De asemenea, el a susținut că, deși volatilitatea globală este probabil să continue, piețele nu se află într-o „bulă” speculativă majoră.

Afluent cu istoria recentă, Sewing a reușit redresarea celei mai mari bănci germane de la preluarea mandatului, acum opt ani, devenind unul dintre liderii de business cei mai influenți într-o perioadă în care Germania demarează o serie de reforme structurale.

Surse apropiate situației indică faptul că el face parte dintr-un grup restrâns de directori de top care mențin dialoguri frecvente cu cancelarul Friedrich Merz, consolidându-și astfel poziția în arhitectura economică germană.

Zdrobire psihologică și economică a fost adusă Franței de valul de proteste, care a adus în fața lumii starea republicii, punând în lumină atât diviziunile politice interne, cât și procesul de luare a deciziilor economice. Carsten Brzeski, economistul-șef global al ING, a comentat că „Franța nu este Grecia”, făcând referire la criza financiară din 2009 care a șocat Uniunea Europeană. Cu toate acestea, incapacitatea cronică a Parisului de a-și atinge obiectivele privind controlul cheltuielilor, stimularea creșterii și reducerea costurilor rămâne la baza dificultăților economice actuale.

Următoarea analiză detaliază principalele indicatori economici și povara fiscală din Franța, comparativ cu alte state membre ale UE, evidențiind deciziile politice care au contribuit la stagnare și la agitația socială, conform AP.

Indicativul de 119% reflectă datoria publică a Franței, exprimată ca procent din produsul intern brut (PIB), o cifră care a crescut considerabil în timpul mandatului președintelui Emmanuel Macron, care durează de aproape un deceniu. Această problemă a devenit centrală în perspectiva curselor pentru succesiune, programate pentru primăvara viitoare.

Cheltuielile de stat ating 57,2% din PIB-ul Franței!

Gilbert Cette, profesor de economie la Neoma Business School din Paris, descrie datoria publică drept „enormă”, subliniind faptul că întreaga politică economică a Franței este constrânsă de acest nivel ridicat al îndatorării.

Marja de manevră a decidenților este astfel restricționată: ei trebuie fie să taie cheltuielile guvernamentale, fie să mărească impozitele, care sunt deja printre cele mai mari din Europa.

Cette a observat că, în ultimii ani, Franța a demonstrat un „talent” particular în a crește simultan cheltuielile și în a reduce taxele.

Deficitul se adâncește constant: acum trei săptămâni, guvernul a anunțat că bugetul va depăși din nou limitele de cheltuieli impuse de UE, iar datoria națională este prevăzută să atingă 122% din PIB, un nou record istoric. La sfârșitul lunii iunie, datoria publică a Franței se situa la aproape 3,6 trilioane de euro (echivalentul a 4,08 trilioane de dolari), reprezentând 119% din PIB, conform datelor oficiale ale agenției naționale de statistică.

Brzeski, de la ING, a scris săptămâna trecută că „credibilitatea Greciei a fost distrusă de statistici false; cea a Franței este erodată de promisiuni false și de incapacitatea – sau lipsa voinței – de a demara reforme fiscale și structurale”.

Valoarea de 57,2% reprezintă ponderea cheltuielilor guvernamentale în PIB-ul Franței, conform datelor pentru anul 2025 furnizate de Eurostat, agenția de statistică a UE. Media la nivelul întregii uniuni europene a fost de puțin sub 50%. Această cifră ilustrează amploarea provocării cu care se confruntă Parisul: deoarece o parte atât de mare din producția economică este direcționată deja către cheltuieli publice – inclusiv subvenții pentru întreprinderi și costuri ridicate pentru sănătate și pensii – capacitatea statului de a acționa autonom este mai redusă.

Ponderea de 45,2% corespunde totalului veniturilor fiscale și al contribuțiilor sociale raportat la PIB în 2024, conform Eurostat. Franța a ocupat locul al doilea în clasament, imediat după Danemarca, într-un context în care media UE a fost de puțin peste 40%.

Randamentul de 4,96% înregistrat marți pentru obligațiunile franceze la termen de zece ani indică costuri mai mari de împrumut.

Această situație înseamnă că guvernul francez are la dispoziție mai puțini bani pentru pensi, educație, sănătate, apărare și programe sociale. O comparație relevantă se poate face cu Germania, cea mai mare economie din Uniunea Europeană. În prezent, Berlinul plătește o dobândă de aproximativ 3,4% pentru titlurile sale echivalente, cunoscute sub numele de „Bund” și considerate extrem de sigure.

Diferența (spread-ul) dintre randamentele obligațiunilor franceze și cele germane la termen de zece ani s-a accentuat semnificativ. Prognoza de 0,4% a Fondului Monetar Internațional pentru creșterea economică a Franței este o cifră modestă, în contrast cu alte țări dezvoltate. La nivel global, FMI estimează pentru acest an o creștere de 3,1% a produsului economic mondial, respectiv de 2,1% în cazul economiilor avansate.

Rata de creștere preconizată a Franței este cea mai scăzută dintre țările dezvoltate, fiind aproximativ o treime din cea a Germaniei și jumătate din cea a Italiei. Economia Japoniei, care are a doua cea mai mică prognoză de creștere, este de așteptat să înregistreze o expansiune de 0,7%.