Români consideră aurul cea mai bună investiție pe termen lung

Care este pragul de intrare pe piața financiară?

Investiția în aur se impune ca opțiunea preferată a cetățenilor din România, conform unui studiu realizat de Ipsos la cererea ING Research. Conform datelor colectate, 58% dintre participanți estimează că metalul galben va genera cele mai mari profituri în următorii zece ani.

Focality Iași: câștiguri în creștere, detalii pe Profit InsiderCredite în lei pentru firme: cererea rămâne slabă din cauza dobânzilor mariTaxele pentru cumpărăturile de pe Temu și Shein se calculează după numărul de articoleCum ne protejăm de inflație: lecție cu Costin Ciora, marți la 12:00

Pe locul secund se află conturile de economii tradiționale, menționate de 37% dintre intervievați, în timp ce instrumentele bazate pe piața de capital — cum ar fi acțiunile individuale sau fondurile de tip acționist — sunt vizate de 28% dintre respondenți ca surse potențiale de randament superior pe același orizont decenal.

Ce priveste percepția vulnerabilității financiare, criptomonedele sunt etichetate de 59% dintre români ca fiind varianta cu cel mai ridicat grad de risc.

Analiza comportamentului actual de alocare a capitalului relevă o discrepanță notabilă față de restul continentului. Doar 29% dintre locuitorii din România dețin în prezent portofolii care includ acțiuni, obligațiuni, fonduri de investiții sau ETF-uri — o cifră inferioară mediei europene de 41%.

Totuși, 30% dintre participanți declară că nu au inițiat până acum nicio formă de investiție, dar manifestă disponibilitatea de a face acest pas în viitor.

Presiunea financiară imediată rămâne un factor limitativ major: peste jumătate din eșantion, respectiv 51%, afirmă că reușesc cu greu sau abia să acopere cheltuielile curente — un procentaj care depășește media europeană de 44%.

În ceea ce privește pragul de intrare pe piața financiară, aproape jumătate din respondenți (46%) susțin că nu este necesară o stocare de bani foarte mare pentru a începe procesul de investiții, considerând suficientă o rezerve echivalentă cu mai puțin de jumătate din venitul lunar al familiei.

Barierele principale identificate de cei care nu investesc includ insuficiența economiilor (40%), frica de pierderi (35%) și lipsa expertizei în domeniu (33%).

Ce preferințe de risc au românii privind investițiile?

Potențialele catalizoare pentru stimularea interesului public față de instrumentele financiare se concentre pe două aspecte cheie. Aproape jumătate din români ar fi motivați să investească dacă ar avea la dispoziție produse cu costuri reduse sau o structură simplificată.

De asemenea, deschiderea către consultanță profesională este destul de mare: 48% dintre participanți s-ar adresa unui specialist pentru a înțelege mai bine conceptele de bază ale investițiilor, iar 47% ar solicita ajutor pentru compararea diferitelor produse disponibile pe piață.

Mihai Lazăr, șeful echipei de investiții la ING Bank România, comentează rezultatele studiului subliniind că mulți cetățeni conștientizează faptul că simpla acumulare de lichidități poate fi insuficientă pentru atingerea obiectivelor financiare pe termen lung. El menționează necesitatea creșterii încrederii și a clarității înainte ca individul să realizeze primul pas.

Lazăr subliniază importanța transformării investițiilor în opțiuni accesibile, ușor de înțeles și integrate natural în rutina zilnică, argumentând că, cu informații adecvate și instrumente simple, acest domeniu poate deveni real pentru un segment mult mai larg de populație decât se presupune actualmente.

Preferințele de risc ale românilor sunt ilustrate de faptul că 61% dintre ei optează pentru o investiție sigură, cu un randament modest, în detrimentul unei variante mai periculoase, dar cu potențial de câștig superior. Ceea ce este remarcabil este faptul că 6 din 10 respondenți recunosc că neinvestirea implică, ea însăși, un risc, deoarece economiile pot pierde din valoare reală din cauza inflației.

Reziliența pe termen lung este prezentă la 51% dintre participanți, care ar fi dispus să mențină o parte din fonduri investite timp de mai mulți ani, acceptând fluctuațiile temporare ale valorii. În contrast, fragilitatea emoțională este evidentă la 46% dintre ei, care ar fi tentați să vândă activele dacă acestea ar suferi o scădere de 10% într-o perioadă de câteva luni.

Valentin Tătaru, economistul-șef al ING Bank România, interpretează aceste date prin prisma reducerii barierelor existente. El afirmă că provocarea principală nu constă în convingerea oamenilor să investească, ci în eliminarea obstacolelor care îi descurajează. Pentru mulți, decizia de a investi survine doar după consolidarea unei rezerve de urgență și după o înțelegere mai nuanțată a riscurilor, costurilor și alternativelor. Deschiderea spre piață depinde critic de sentimentul de confort financiar personal. Tătaru insistă că investițiile nu trebuie rezervate exclusiv celor cu capitaluri substanțiale, ci pot începe gradual, cu sume adaptate capacităților fiecărui individ. El subliniază că perspectivele pe termen lung și efectul compus al timpului sunt esențiale, nu doar mărimea capitalului inițial.

Dimensiunea pensiilor constituie un factor important în procesul de planificare financiară, deși articolul original nu a completat această idee.