Impactul tichetelor de masă în economia României

Trebuie adaptată valoarea tichetului la inflație?

Politicile de sprijin prin tichete valorice în România: o analiză a impactului economic și social

Paradoxul energiei verzi în România: De ce nu scad facturile la curent?Investitorii în fonduri din România au depășit pragul de 1,5 milioaneRomânii renunță la banii gheață! De ce aleg tot mai des plata în rate online?NN mizează pe burse globale și introduce un nou fond de investiții în România

Conform concluziilor unui raport al Academiei de Studii Economice din București (ASE), mecanismul tichetelor de masă a injectat peste 21 de miliarde de lei în circulația economică națională în anul 2025. Această sumă reprezintă 1,10% din produsul intern brut al țării și a permis menținerea a aproximativ 161.000 de locuri de muncă.

Rezultatele acestei cercetări au fost dezvăluite public în cadrul celei de-a doua ediții a Policy & Impact Forum, eveniment organizat de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET) în colaborare cu ASE și cu sprijinul Ambasadei Franței în România, având loc marți, 28 octombrie.

Datele din studiu subliniază că efectul economic al acestor instrumente nu se limitează la beneficiile directe ale angajaților, ci se extinde pe lanțul de valoare, ajungând la comercianți, producători, restaurante și furnizori locali. În anul menționat, angajații din România au primit tichete de masă cu o valoare totală de 18,38 miliarde de lei, generând un impact economic global de peste 21 de miliarde de lei.

Un aspect critic al analizei vizează necesitatea adaptării valorii tichetului la evoluția prețurilor. ASE semnalează că plafonul de 45 de lei, menținut până în septembrie 2026, nu a ținut pasul cu scumpirea alimentelor, care a crescut cu 7,75% într-un an.

În consecință, cercetătorii recomandă o majorare a valorii tichetului la aproximativ 50 de lei. Această ajustare ar putea aduce încă 2,4 miliarde de lei în economie și ar susține aproximativ 18.000 de locuri de muncă suplimentare. Pentru fiecare angajat, această creștere ar echivala cu un beneficiu brut suplimentar de 1.272 de lei pe an.

Tănase Stamule, decanul Facultății de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine din cadrul ASE, a explicat că majorarea valorii tichetelor ar ridica contribuția lor la economia națională de la 1,10% la 1,22% din PIB, ceea ce înseamnă un plus anual de aproximativ 2,4 miliarde de lei. A subliniat, de asemenea, rolul acestor tichete în menținerea puterii de cumpărare a cetățenilor și în susținerea consumului local, într-un context în care scumpirea alimentelor exersă presiune asupra bugetelor casnice.

Necesitatea reviziei formulei de indexare a fost subliniată și de Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, care a subliniat că utilitatea tichetului depinde de raportarea valorii sale față de prețul unei mese. În același ton, Gabriela Horga, președinta Comisiei pentru buget din Senat, a susținut că formula de indexare trebuie corelată mai strâns cu evoluția prețurilor din piață.

Deficit de 952 milioane lei până în 2026!

Raportul ASE abordează și consecințele reducerii valorii voucherelor de vacanță, care a scăzut de la 1.600 la 800 de lei.

Valoarea totală a voucherelor emise a înregistrat o scădere de aproape 60%, de la 1,93 miliarde de lei în 2024 la 783,7 milioane de lei în 2025.

Această reducere a fost urmată de o scădere a turismului intern: numărul turiștilor români cazați în țară a coborât cu 4,6%, iar sectorul hotelier a înregistrat aproximativ 900.000 de înnoptări mai puțin față de anul precedent.

Pentru perioada ianuarie 2025 – august 2026, estimările ASE indică un deficit de aproximativ 952.000 de sosiri turistice și 1,04 milioane de înnoptări, comparativ cu un scenariu în care programul ar fi continuat fără restricții. Cercetătorii precizează că aceste diferențe sunt raportate la un scenariu ipotetic și nu pot fi atribuite exclusiv reducerii voucherelor, existând și alte factori, precum orientarea către vacanțele în străinătate.

În ceea ce privește accesul la concedii, datele arată că 61,4% dintre români nu își permit o săptămână de vacanță, o cifră semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene de 27,5%. Această discrepanță subliniază decalajul dintre România și standardele europene în privința accesului populației la concedii.

Studiul analizează, de asemenea, impactul reducerii cu 85% a tichetelor sociale, o măsură care, potrivit datelor comunicate de organizatori, a afectat peste 37.500 de locuri de muncă. În context, ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a amintit că cercetarea anterioară a ASE estima o contribuție a tichetelor valorice echivalentă cu aproape 1,4% din PIB și susținerea a peste 213.000 de locuri de muncă.

Noua analiză aprofundează impactul separat al fiecărei categorii: tichete de masă, vouchere de vacanță și tichete sociale pentru alimente.

Görkem Oran, președintele APET, a subliniat importanța evaluării efectelor acestor instrumente pe baza datelor economice concrete, după mai bine de 28 de ani de utilizare a tichetelor valorice în România. Această abordare permite o înțelegere mai clară a modului în care politicile de sprijin prin tichete influențează atât economia națională, cât și calitatea vieții cetățenilor.