Ce face încrederea internațională atât de fragilă?
Mugur Isărescu trage un semnal de alarmă clar: pierderea încrederi partenerilor internaționali poate produce efecte mult mai grave decât simpla depreciere a unui indicator macroeconomic. Declarația a fost făcută la lansarea celui de-al doilea studiu din inițiativa Economic@BNR, un proiect coordonat de viceguvernatorul Cosmin Marinescu.
Victor Ponta cere coaliției o gură de oxigen pentru antreprenori: Impozitul pe dividende, mărul discordiei
Dobânzile statului: o factură de 2,35 ori mai mare decât economiile la salarii
expansiunea europeană depinde de o finanțare externă
Meta dată la 25 de miliarde de dolari pentru scandalul Cambridge AnalyticaVolumul, intitulat „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală”, analizează provocările actuale ale stabilității economice.
Guvernatorul BNR a subliniat că menținerea reputației economice a României depinde covârșitor de consolidarea fiscal-bugetară. Încrederea este un bun extrem de fragil – greu de clădit, dar care se spulberă rapid la primul indiciu de impredictibilitate sau incoerență politică.
Isărescu susține că strategiile economice trebuie calibrate cu maximă precizie, devenind astfel previzibile și credibile în fața investitorilor. Doar printr-o asemenea disciplină fiscală țara noastră poate atrage fluxurile de capital necesare pentru productivitate, locuri de muncă și o creștere economică sănătoară.
Economia românească resimte încă efectele deficitelor acumulate în anii trecuți, atât la bugetul de stat, cât și în contul curent.
Deși în 2026 s-a trecut la corectarea acestor disfuncții, provocările rămân uriașe. Ținta asumată de autorități pentru acest an este reducerea deficitului bugetar la circa 6% din PIB. Rămâne însă de văzut dacă această disciplină se va păstra și la următoarele exerciții bugetare, aspect vital pentru stabilitatea pe termen lung.
Cum afectează presiunile politice și incertitudinile externe?
Volatilitatea internă a fost turată la maximum de criza politică prelungită, care a întârziat învestirea noului guvern și a frânat motoarele economiei.
Această instabilitate locală se lovește de un zid extern la fel de agitat, dominat de incertitudini globale și de un apetit tot mai redus pentru risc.
În consecință, investitorii străini preferă să retragă banii din piețele emergente și să-i refugieze în active sigure, sufocând și mai mult economiile vulnerabile.
Pe acest fond tensionat, ochii întregului mediu financiar sunt atinși de vizita delegației S&P, sosită săptămâna trecută la București pentru discuții tehnice. Oficialii agenției au luat la rând Ministerul Finanțelor, BNR și alte instituții cheie.
Verdictul va veni pe 2 octombrie, printr-un raport mult așteptat.
În prezent, România navighează pe ape tulburi în ratingul suveran: Fitch și S&P ne țin la „BBB-”, cu perspectivă negativă, în timp ce Moody’s ne evaluează la „Baa3”, tot cu proiecție negativă.
De ce trecem de la finanțe la sectorul farmaceutic?
De altfel, Fitch a reconfirmat la finele lui iulie acest rating, avertizând asupra riscurilor generate de direcția politicilor publice.
Radiografia semnată de jurnalistul Claudia Medrega a fost publicată în Ziarul Financiar pe 29 septembrie 2026.
Materialul face parte din fluxul de știri de ultimă oră, intersectându-se cu alte teme grele din banking și asigurări.
Pe lângă ecourile economice, publicația a abordat și alte subiecte din business, cum ar fi summit-ul ZF Health & Pharma 2026, dedicat performanței din sănătate și farmacie, cu accent pe accesul pacienților la prevenție, tratamente și intervenții chirurgicale, atât în sistemul public, cât și în cel privat.
Dezbaterea despre sustenabilitate pică într-un moment în care industria locală de medicamente caută soluții pentru a rămâne competitivă. Producătorii români cer sprijin strategic pentru a face față concurenței externe. În România funcționează în prezent în jur de 50 de fabrici de medicamente, dintre care aproape 20 sunt jucători majori, cu know-how tehnologic solid, investiții grele în spate și planuri clare de modernizare.
La rândul ei, aviația locală își turează motoarele: compania românească AnimaWings, lansată în 2020, și-a propus pentru acest an borna ambițioasă de un milion de pasageri transportați. Toate aceste subiecte completează tabloul economic oferit de Ziarul Financiar, alături de analize bursiere, ghiduri de finanțe personale și conferințe de profil.