Totuşi, membrii Consiliului au atras atenţia că există numeroase incertitudini
Redresarea economică din al doilea semestru al anului 2026 se anumează mai lent decât se preconiza
Credit Union din Michigan se extinde în Florida prin achiziția Gulfside Bank
Raiffeisen Bank primește undă verde de la Concurența pentru preluarea Garanti BBVA
EXCLUSIV Umbrărescu vrea să cumpere o mare uzină. A depus deja oferta
Hellen's Rock, vehiculul de investiții al lui Sacha Dragic, cu active de peste 1 mld. euro, îl aduce la conducereaFinancial Intelligence, 20 octombrie 2026, ora 18:47 – Macroeconomie
În ciuda unei redresări prevăzute pentru perioada următoare, evoluţia economiei naţionale în a doua jumătate a anului 2026 pare să fie mai lentă decât s-a estimat iniţial. Acest lucru este indicat de analiza prezentată în cadrul Minutei şedinţei de politică monetară desfăşurată de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) pe 8 octombrie 2026, publicaţie care a fost făcută publică marţi.
Potrivit sursei menţionate, noile prognoze interne arată că redresarea activităţii economice va avea loc pe tot parcursul semestrului II 2026, totuşi într-un mod mai limitat decât s-a aşteptat anterior. Un rol esenţial în acest proces îl va juca, potrivit datelor disponibile, agricultura, în special în trimestrul al treilea. Astfel, scăderea deficitului de cerere agregată ar trebui să fie mai mică decât cea proiectată în luna august 2026 pentru aceeaşi perioadă.
Analizele efectuate de instituţia centrală arătur că evoluţia economiei în trimestrul al treilea ar putea fi mai slabă comparativ cu aceeaşi etapă a anului trecut.
Printre motivele acestei situaţii se numără, în primul rând, ritmul încetinit al formării brute de capital fix. Datele în timp real sugerează o scădere a acestui indicator, ceea ce ar explica, parţial, evoluţia nefirească. De asemenea, exporturile nete ar putea avea un efect negativ asupra creşterii economice în acest interval.
În iulie 2026, exporturile de bunuri şi servicii au înregistrat o scădere semnificativă faţă de trimestrul anterior, în timp ce importurile nu au scăzut la fel de pronunţat.
Ca urmare, ecartul comercial a devenit uşor negativ. Acest fenomen a condus la o accelerare a deficitului balanţei comerciale pe plan anual în prima lună a trimestrului al treilea.
Totodată, deficitul contului curent a crescut substanţial faţă de trimestrul anterior, înspecial datorită unei scăderi severe a veniturilor din afaceri străine.
Printre motivele acestei situaţii se numără
Pe plan intern, membrii Consiliului au observat că economia a întâmpinat o perioadă de stagnare în trimestrul al doilea, în urma unei contracţii de 0,1% în primele trei luni ale anului. Aceasta ar împrejmuşura o continuare a tendinţei de îngustare a cererii agregate, într-un mod moderat, în acord cu prognozele.
În aceeaşi lună, BNR a subliniat că investiţiile au avut un impact semnificativ asupra atenuării efectelor negative asupra economiei în trimestrul al doilea. Totuşi, consumul populaţiei a continuat să descrească.
Datele arată că contracţia economiei a fost redusă uşor, de la -1,2% într-un an, la -0,4% într-un altul, sub influenţa unui salt semnificativ al formării brute de capital fix.
În acelaşi timp, cheltuza gospodăriilor populaţiei a încetat mai rapid decât în aceeaşi perioadă a anului anterior.
Totuşi, membrii Consiliului au atras atenţia că există numeroase incertitudini care pot afecta evoluţia economiei. Printre acestea se numără conflictele din Orientul Mijlociu, criza energetică actuală şi măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar.
Acestea pot avea un impact asupra puterii de cumpărare, încrederii consumatorilor, profiturilor companiilor şi, în cele din urmă, asupra inflaţiei la scară largă.
În lumina acestor factori, reprezentanţii BNR au subliniat importanţa utilizării cât mai eficientă a fondurilor europene pentru a reduce efectele ajustării bugetare şi pentru a sprijini creşterea economică pe termen lung.
În final, Consiliul de Administraţie al BNR a luat o decizie privind menţinerea dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, dobânda pentru facilităţa de împrumutare (Lombard) rămânând la 7,50%, iar cea pentru depozite la 5,50%. Aceasta a fost hotărârea luată în şedinţa din 8 octombrie 2026.
Această analiză oferă o perspectivă detaliată privind evoluţia economică a ţării în perioada următoare, evidenţiind provocările cu care se confruntă autorităţile şi măsurile luate pentru a le aborda acestea.
